Nu mă bucur de răul altuia, dar mă bucur când răul dispare și reapare speranța că ar putea fi bine. Nu este însă obligatoriu ca răului să îi urmeze binele.

Avem atâtea experiențe traumatizante în istoria ultimilor 30 de ani, încât moderația în exteriorizarea bucuriei este cea mai înțeleaptă opțiune. Întrega istorie a lumii oferă astfel de exemple, pe care le încadrăm la categoria ”schimbarea domnilor, bucuria nebunilor.”

În toată povestea ultimelor zile, singura certitudine pozitivă, dătătoare de speranță este românul. S-a trezit! Mulți nici nu mai sperau, nefiind puțini care spuneau că suntem o nație de idioți și pomanagii. S-a dovedit că nu e așa, iar lecția dată duminică nu este doar pentru PSD. Este pentru toate partidele la un loc și pentru fiecare politician în parte.

Dispariția lui Dragnea din peisajul politic nu înseamnă dispariția răului, a demagogiei politice, a tentației de a confisca un stat și a-l trata ca pe propria moșie, pe cale de consecință comportându-te cu oamenii ca și cum ar fi sclavi. Au crezut că i-au cumpărat.

Cătălin Rădulescu ”mitralieră” este dovada mizeriei umane care s-a cuibărit în fruntea României: ”Medicii care au primit salarii de patru ori mai mari să le dea înapoi şi să plece din ţară. Pensionarii, la fel. Şi fermierii să dea subvenţia înapoi la USR.” Acest ipochimen a exprimat în câteva cuvinte felul în care gândesc actualii guvernanți. Aproape că nu există cuvinte decente pentru a exprima repulsia față de o asemnea hidoșenie umană. Au crezut că pot cumpăra o țară, culmea!, pe banii tuturor, nici măcar pe banii lor. Dar despre această declarație urmează un text separat, pentru care am nevoie de DEX, în căutarea disperată a unor sinonime decente.

Ca deputatul mitralieră sunt mulți. Sunt puternici, au bani și pârghii, dar nu suficient de puternici. Încă nu au reușit să îngenuncheze toate instituțiile. Și cel mai bun lucru este că nu au înțeles că nu pot îngenunchea un popor. dacă înțelegeau asta, ar fi fost mult mai periculoși, mai parșivi (diplomați le spun unii). Pentru diplomație îți trebuie intelect și știință de carte, ceea ce nu era cazul lor. Doamne ajută!

Plecarea lui Dragnea nu înseamnă decapitarea hidrei, iar când spun hidră, nu mă refer la PSD ca partid, ci la grupul odios care a acaparat o formațiune de centru-stânga. Desigur, mulți spun că acest partid trebuie să dispară, dar dacă suntem oameni raționali realizăm că pentru democrație este comlet nesănătos. S-ar produce un dezechilibru major, care poate duce a moartea democrației. Uitați ce s-a întâmplat în ultimii ani, când stânga a avut poziție dominantă în Parlament. Și să nu-mi spuneți că dreapta e altfel, că doar știm despre cine vorbim. Nu mama a zămislit USL-ul.

În acest caz, care este soluția? Pentru păstrarea echilibrului este esențială prezența celor două orientări politice. Dreapta deja există și pare să aibă șanse să revină la putere, chiar și așa divizată și neconformă cu multe dintre principiile doctrinare ale zonei din care se revendică.

Problema este acum în stânga. Concret, în România acestor zile există două variante: PSD și PRO România, un PSD mai mic, despre care sunt multe de spus. Dacă marele PSD vrea să mai aibă vreo șansă, trebuie să-și execute vectorii de imagine – Ștefănescu, Vasilescu, Dan, Nicolicea, Nicolae, Iordache și lista este mult mai lungă. Dacă acești indivizi nu au mai reușit să-și convingă nici măcar propriul electorat, nu înseamnă că sunt inutili, ci chiar nocivi pentru propriul partid.

Dar cine să facă această necesara curățenie în PSD? Viorica susținută de Oprișan și baronii din teritoriu, cei cărora Dragnea le-a dat țeapă cu amnistia și grațierea? E o glumă, nu? Una proastă, dar este. Cert a devenit că până la o moțiune de cenzură ei conduc România. Ia spuneți, vă mai bucurați că ați scăpat de Dragnea, în sensul în care ieșirea lui din scenă produce efecte? Produce, dar poate să nască un nou monstru.

Cea de a doua alternativă este Victor Ponta. Am glumit când am scris alternativă. Păi cine mama naibii i-a păstorit pe toți, ani de zile, fără să facă nimic? Aaaa, nu a putut? Păăăi acum poate? Iar am glumit. Pur și simplu nu mă pot abține. 

Și ultimul aspect care să mai estompeze din exaltarea provocată de ultimele trei zile: dacă trece moțiunea de cenzură, iar guvernul Dăncilă pleacă sau demisionează înainte de vreun demers al opoziției, PNL și USR ar trebui să facă alianță cu toată lumea, mai puțin cu PSD, asta pentru a avea jumătate plus unu. Ia imaginați-vă o alianță cu Ponta!!! Din câte îmi amintesc, parcă de acolo plecase #. Păi nu-i politica cea mai mare curviștină posibilă?