fbpx

Capture_9a9a8.JPG
În drum spre și dinspre serviciu, trec zilnic pe lângă cel mai mare complex comercial al Ploieștiului. În ultima săptămână, am remarcat un șir interminabil de autocare, în mare parte cu numere de Prahova, Buzău, Dâmbovița. Și cum știu că din când în când la mall mai sunt organizate și chestii mișto, rar ce e drept, jurnalistul din mine a văzut rost de subiect.

Intru! Aglomerație ca la balamuc! Da, știu, sunt zilele de dinaintea Floriilor și Paștelui și toată lumea vrea să-și transfere tot ce e în magazin în propriile case. Dar nu era aglomerația obișnuită, ci o „mare“ de copii, cu ghiozdane în spate, cu câte o bunică pe lângă ei, cu gălăgia cât mall-ul de mare. Încerc să trec de grupul (dez)organizat, în speranța că, totuși, voi găsi concursul, expoziția, acel ceva pe care-l așteptam ca „sâmbure“ de subiect pentru știrea mea. Un pic mai în față, alt grup. Eveniment…lipsă. Merg la etaj. Scările rulante ticsite de puști, îmbrăcați cam în aceeași notă, fără hainele și frizurile de fițe. M-a surprins și faptul că nu păreau nici prea dornici să intre în magazinele de jucării, unde stai și te uiți și câte două minute la prețuri, întrebându-te dacă nu cumva pe etichetă este afișat vreun număr de telefon.

Mă speriasem de agitația de la intrare și cea de pe culoare. Dar de aia am putut trece. La etaj, în zona de fast-food, am dat peste o „plantație“ de copii, unul lângă altul. Care mai de care înfulecând din toate și tot ce și-au permis să-și cumpere. Lupta pe viață și pe moarte se ducea în zona caselor, unde micii românași încercau care mai de care să ajungă cât mai repede în față, călcând, dând din coate. Unii ar fi fost în stare să treacă de partea cealaltă a tejghelei și să-și ia singuri ce aveau nevoie.

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

Săracele vânzătoare ar fi fugit rupând-pământul dacă ar fi putut, dar sunt sigură că în timpul evadării ar fi scăpat și câteva scatoalfe unora dintre „invadatori“.

M-am dumirit că evenimentul mult căutat de mine era „școala altfel“…la mall. La acest „muzeu” plin de educație, de unde copiii vor rămâne cu atât de multe învățăminte și amintiri, unde vor deprinde și dezvolta abilități socio-emoționale… Că, deh, parcă despre așa ceva ar fi trebuit să fie acea săptămână diferită de școală.

Nu spune nimeni că o incursiune în lumea „magnifică” a mall-ului nu este și ea binevenită pentru cei mici. Cu siguranță au auzit vorbindu-se despre mega-extra-super magazinele unde găsești de toate. Unii dintre ei au ajuns într-adevăr pentru prima dată aici, dar oare o astfel de escapadă trebuie să facă parte din programul educațional din „Școala altfel“?

Pentru cadrele didactice este cel mai simplu mod de a-i ține oarecum sub control pe rebelii de la clasă. Două ore pe drum, alte două la un film, încă o oră-două pe la fast-food, încă una de bălăurit prin magazine și…gata! Au bifat o zi care s-a încheiat bine, ușor, fără incidente.

Ieșirile în aer liber, la munte, în parcuri i-ar solicita un pic mai mult. Plus că acolo, timpul ar trece un pic mai greu și le-ar întărâta și neuronul în găsirea de tot felul de jocuri și ocupații care să le umple ziua într-un mod util și plăcut. Iar aici nu putem să nu ne amintim de fetița din Lapoș, ajunsă pentru prima dată la Sinaia, și pentru care munții au fost cea mai mare „minune“ văzută. Iar ca ea câți alții or fi?! Și asta în condițiile în care avem muntele în județ…

Auzim la tot pasul că odraslele noastre nu știu sau nu înțeleg cum se produc anumite lucruri. În „Școala altfel“, există posibilitatea să meargă pe la diverși agenți economici ca să vadă cam care sunt procesele de fabricație. Însă e mult mai simplu, la îndemâna oricui, să le arate cam cum stă treaba cu consumerismul.

În încercarea de a ieși din toată această luptă, m-am trezit prinsă într-un grup de copii. Înălțimea mă ajută să mă integrez repede… Unul dintre băieți, impresionat de imaginea unui manechin dintr-un magazin de haine, i-a spus colegului: „Când o să fiu mare, o să vin la mall și o să mă îmbrac fițos ca ăsta din vitrină“.

În esență, săptămâna altfel era menită să aducă un plus copiilor, iar pentru cadrele didactice era o oportunitate de a le arăta cam cum văd ei învățământul nonformal… Dar de ce ar fi ei „altfel“, când e mai lejer principiul „ziua trece, leafa merge, noi ne facem că muncim“.

Foto cu caracter ilustrativ

Capture_a0269.JPG

Informeaza-te inainte de a cumpara o casa

Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.

Comentează cu profilul tău de Facebook

Liliana Maxim Minculescu
redactor
Mai multe despre autor și articolele sale

sc_vasile1_83d7d.jpg
banner sos deces ultim 300 copyright.jpg
harold.jpg