Ploieștiul este un oraș bogat, cel puțin teoretic. Comparativ cu cele mai multe orașe cu statut de reședințe de județe, avem privilegiul unei economii destul de puternice, cu mulți agenți economici care contribuie la alimentarea bugetului local. Cum se face că ne aflăm în prag de colaps financiar, încât am rămas fără banii necesari achitării serviciilor publice, indispensabile într-o așezare civilizată, cu pretenții? Răspunsurile sunt simple și fuseseră anticipate încă de la momentele în care s-au luat decizii aberante. Să le detaliem.
Problemele actuale vin ca un tăvălug, abia acum, dar originile sunt în toate mandatele anterioare. Actuala administrație, pe lângă multele gafe pe care le-a comis în ultimii doi ani, moștenește efectele deciziilor precedentelor consilii locale și ale primarilor care s-au succedat la cârma Ploieștiului.
Spuneam că bugetul nu este unul de oraș sărac, peste 400 de milioane de lei/an. Are cine să-l alimenteze, pentru că și dezvoltarea este pe măsură. A ajuns însă să fie insuficient, iar cei care au de suferit sunt, culmea, contribuabilii, fie că sunt persoane fizice, fie că sunt agenți economici.
Primele care grevează bugetul local sunt ratele creditelor municipale, multe dintre ele făcute fără noimă sau pentru sifonarea unor sume fabuloase. Scadența multora face ca actualele generații să nu mai apuce ziua rambursării integrale. Conform datelor oficiale, gradul de îndatorare pe această componentă este de aproximativ 25%, doar că deocamdată plătim doar 10%, pentru că unul dintre împrumuturi (EximBank) începe să producă efecte bugetare abia peste un an (vezi în facsimil valoarea creditelor la finalul textului). Este doar începutul, și poate că cifrele sunt irelevante, pentru mulți contând faptul că toate cheltuielile au ajuns să depășească veniturile.
O altă componentă – salariile din sistem. Aici vorbim despre cea mai mare problemă: 25,5 milioane de lei. Prietena mituirii oamenilor din administrațiile publice locale, ministrul Lia Olguța Vasilescu, a decis că acești oameni merită salarii, unele indecente atât în raport cu ceea ce se întâmplă în societatea actuală, dar și în raport cu pregătirea și eficiența pe care le probează zi de zi.
Nu suntem împotriva salarizării decente, în toate segmentele societății. Din contra, este de dorit ca toți românii să fie plătiți așa, însă în raport cu posibilitățile și cu munca prestată. Nu este cazul multora dintre angajații primăriilor. Diferența de la măririle salariale a devenit un alt bolovan legat de gâtul bugetelor locale. Nu le-a păsat, așa că legea Olguței le-a ridicat mingea la fileu, iar Consiliile Locale au votat instant majorările în limita maximă admisă. Șefii de servicii au acum peste 10.000 de lei brut. Nivelul salariilor detaliat AICI.
Capitolul găuri negre. Cele mai cunoscute sunt SGU șu TCE, două societăți de utilitate publică, aflate în subordinea municipalității ploieștene. Am detaliat de-a lungul timpului cum managementul politic dezastruos, diversele sifonări și pomenile electorale au dus cele două societăți în situații falimentare. Nu are sens să vorbim despre profit. Am fi fost mulțumiți dacă măcar își acopereau cheltuielile.
Nu se întâmplă asta, pentru că minunatul Consiliu Local Ploiești votează hotărâri pentru ”mocangeală”, denumită pompos protecție socială, acolo unde chiar nu este cazul. Să dai gratuitate la pensii de peste 2000 de lei, dar să scumpești biletele pentru cei care sunt activi economic, fiind plătiți cu minimul pe economie, asta se numește inechitate socială și chiar discriminare. Ce mai contează, dacă electoratul vioi trebuie plătit corespunzător? Nu cei care au votat în Consililul Local plătesc, ci tot fraierii. CL-ul nu dă de la el, ci de la noi, așa că își permite, cu larghețe, să dea orice, oricând, oricum. Autobuzele vechi de peste 30 de ani se rup în mijlocul drumului, periclitând viețile călătorilor. Dacă un călător era rănit grav, dacă murea? Făcea cineva din CL închisoare? Răspuns corect: NU. Tot vreun fraier de la TCE era răspunzător, deși bietul om cârpise rabla de zeci de ori, pentru că nu avusese încotro…
La toate aceste mizerii să adăugăm încă una, deși nu este singura mare măgărie făcută pe bani publici: din anchetele observatorulph.ro, publicate AICI, ați putut afla cum bugetul local, printr-o inginerie a mașinii de vot numită Consiliul Local Ploiești, pulverizează peste un milion de lei pentru vacanțele salariaților bugetari, la mare, la 4 stele, sub umbrela generoasă a unor cursuri de pregătire profesională.
Necesitatea cursurilor este incontestabilă, însă acestea puteau fi ținute la Ploiești. Bieții bugetari, tocmai primiseră majorări substanțiale de salarii, însă aveau alte priorități și nu-și permiteau un concediu din propriile venituri. Orașul merge strună, iar recompensa era deplin justificată. (n.r.-ironie!). În această săptămână, observatorulph.ro va publica partea a treia a anchetei ingineriei cursurilor plătite generos din bugetul municipalității.
Este irelevant să mai spunem că primarul s-a opus, pentru că a ajuns să aibă un rol mai mult decorativ în astfel de decizii, CL-ul având altă culoare politică. În conferința de presă a primarului Dobre, de astăzi 16 octombrie, am primit vestea că nu vom rămâne totuși fără bani pentru servicii publice, pănă la sfârșitul anului. Dar cum? În ultimă instanță, vom lua de la dezvoltare, prin rectificare și vom acoperi cheltuielile curente. Minunat!!!
Ploieștiul ratează, încă o dată, șansa de a se dezvolta. Trăim într-un compromis, la nivelul subzistenței, mulțumindu-ne să încropim pentru acoperirea unor cheltuieli. Găurile negre se vor accentua, apar și altele, drumurile se strică, gunoiul nu se ridică la timp, deszăpezirea nu se va face decât de ochii lumii, doar pe axul central, locurile de joacă vor fi cârpite, un nou spital nu are nicio șansă să apară, deși este o prioritate. Și toate astea într-unul dintre cele mai potente orașe.
Te uiți cu jind la Oradea, Cluj, Iași, Brașov și te întrebi cum alții pot. Sunt în aceeași țară, cu aceleași legi… Și tot la capitolul întrebări: pentru ce să mai plătim taxe și impozite locale? Pentru ca armatele de angajați din administrația publică locală să aibă salarii nesimțite, nejustificate, pentru ca un polițist local să câștige mai mult decât un adevărat polițist de la MAI, pentru ca angajații de la taxe și impozite locale să câștige mai mult decât angajații ANAF?
Nu incit pe nimeni la grevă fiscală pe componenta locală, însă nici nu sunt de acord să finanțez dezmățul. Credeam că banii se întorc în confortul și necesitățile contribuabililor, nu se duc doar în incompetența și huzurul lor. Și dacă nu vrem să mai plătim taxele și impozitele locale? Ne veți soma, apoi veți pune popriri pe venituri. Foarte bine, dar există soluția unui proces colectiv, prin care să vă târâm prin tribunale, pentru că ne-ați luat banii și ați făcut enorm de multe prostii cu ei. Pariu că putem? Și nu va fi civil, ci penal.