Cercetări arheologice la Urlați. Depozite de piese atribuite culturii Gumelnița (4350-4250 î.Hr.), dar și din Evul Mediu

0

Cercetările arheologice de la Urlați au început în anul 2013. Specialiștii din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie Prahova au reușit să scoată la lumină numeroase așezări din epocile neolitică (cultura Starčevo-Crș), eneolitică (cultura Gumelnița), dar și a bronzului (cultura Tei). Importante sunt și locuințele din sec. II-III d.Hr., V-VII d.Hr, dar și cele din evul mediu legate de începuturile localității Urlați (sec. XVI-XVII), a anunțat Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova.

Cercetările din acest sit se derulează în cadrul unui proiect care vizează cultura Gumelniţa, cu o preocupare pentru locuirea în zona de deal sau din imediata apropiere a acesteia.
Zona Urlați a intrat în atenția specialiștilor din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Arheologie încă din 2013, când au avut loc primele săpături.
Mai nou, Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova a anunțat că în apropierea șantierului arheologic a fost amenajată o bază logistică, dar a făcut publice și ultimele descoperiri de pe șantierul arheologic.

CERCETĂRI ARHEOLOGICE PE ȘANTIERUL URLAȚI (JUD. PRAHOVA) –

Responsabil șantier, Cercetător Științific Gradul I, dr. Alin Frînculeasa
Aflat la contactul dintre zona de câmpie și dealurile subcarpatice, situl arheologic de la Urlați este localizat acolo unde Cricovul Sărat își face loc în câmpie coborând dintre dealuri.
Este situat pe un grind natural care are o formă triunghiulară, delimitat de o zonă mlăștinoasă aflată în zona de sud-est a localității. Cercetările arheologice de la Urlați au început în anul 2013 și au continuat cu o cadență anuală până în prezent.
Au fost descoperite o succesiune de așezări din epocile neolitică (cultura Starčevo-Crș), eneolitică (cultura Gumelnița), a bronzului (cultura Tei). Importante sunt și locuințele din sec. II-III d.Hr., V-VII d.Hr, dar și cele din evul mediu legate de începuturile localității Urlați (sec. XVI-XVII).
Cercetările din acest sit se derulează în cadrul unui proiect care vizează abordarea ariei nordice a culturii Gumelniţa, cu o preocupare pentru locuirea în zona de deal sau din imediata apropiere a acesteia.
De asemenea, având în vedere descoperirile din campaniile precedente, importante au devenit și obiectivele datând din primul mileniu creștin și evul mediu (sec. XVI-XVII).
Aceste două segmente culturale și cronologice sunt marcate de descoperirea unor locuințe adâncite (bordeie) și gropi de extragerea lutului, dar și materiale arheologice, în special de ceramică fragmentară.
Ca și în anii precedenți în așezarea eneolitică atribuită culturii Gumelnița (4350-4250 î.Hr.) au continuat să apară numeroase piese din silex întregi, izolate sau depuse într-un număr restrâns de piese sub forma unor mici depozite.
Un astfel de depozit descoperit anul acesta era format din 11 piese, din care unele nefolosite. Erau însoțite de fragmente de la un vas din lut. Este al șaselea depozit de acest tip, ceea ce confirmă un anumit comportament al comunității eneolitice care a locuit în acest sit acum peste 6 milenii.
Foarte important este un depozit de piese din metal (fier și bronz) datând din evul mediu (sec. XI-XVII) descoperit la adâncimea de circa 0,5 m. Un număr de 14 piese erau depuse într-o mică groapă (0,5 m diametrul și 0,4 m adâncime).
Dintre piese se remarcă prezența unui topor, trei cârlige, a unui dorn, perforator de lemn, fragment de lanț cu două verigi, fragmente de la o coasă (2 buc.), etc.
În apropierea șantierului arheologic a fost amenajată o bază logistică care permite derularea cercetărilor în bune condiții și dezvoltarea în viitor a unui program complex de cercetare a Văii Cricovului Sărat.
În cadrul acestui program se derulează și săpăturile de pe Dealul Merez aflat la nord de Valea Semanului, cercetări realizate anul acesta în luna iulie. De asemenea, pe raza localității Urlați, dar și pe valea râului Cricovul Sărat, au continuat cercetările de suprafață prin care au fost identificate și cartate numeroase situri arheologice care certifică importanța acestei căi de comunicare de-a lungul istoriei.
La Muzeul „Foișorul Bellu” din Urlați a fost realizată o expoziție permanentă în care pot fi admirate principalele descoperiri arheologice rezultate în urma cercetărilor derulate în ultimii ani.
Foto: Sursă – Facebook – Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova
*Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596

Publică aici opinia ta

Comentariul tău
Numele tău