WhatsApp_Image_2019-11-09_at_11.31.01_4_67697.jpegFie că pășim în trecut, că vorbim de prezent sau visăm la viitor, sunt lucruri care nu se schimbă în ființa umană. Trăirea sentimentală, cea care uneori te ridică, alteori de coboară, care te împlinește, care te face să te redescoperi, dar care te poartă, totodată, și pe culmile suferinței. Cea mai mare putere creatoare care, în combinație cu talentul, a dat naștere unor capodopere. Despre iubire și formele sale trăite de unii dintre marii scriitori români a scris și regretatul profesor Gherasim Rusu Togan, temă ce-a fost readusă în discuție în cadrul celei de-a XX-a serate culturale de la Câmpina.

Citește DETALII DESPRE SERATELE CULTURALE DE LA CÂMPINA

Într-o sală devenită neîncăpătoare, prieteni și cunoscuți ai omului de Litere au dat curs invitației de a descoperi secrete din intimitatea câtorva dintre autorii români, cum ar fi Anton Pann, Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, Octavian Goga, Șt.O. Iosif, Mircea Eliade, Lucian Blaga și alții.

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

Lucrarea „Scriitori români și iubirile lor” a lui Gherasim Rusu Togan ne aduce în prim-plan acele tipuri de povești veșnice pe care le vom întâlni în toate timpurile și în toate societățile. Ceea ce diferă sunt efectele lor. În cazul scriitorilor, iubirea a fost rădăcina și seva, totodată, a unora dintre cele mai reușite opere.

Au vorbit rând pe rând despre Gherasim Rusu Togan oameni care i-au studiat opera, care l-au întâlnit, dar nu s-au numărat în cercul apropiat, cum ar fi Alin Ciupală și Codruț Constantinescu, dar și persoane care-i călcau des pragul, cum ar fi Florin Dochia și Chiristian Crăciun, cu care întorcea lumea scriitorilor pe toate părțile ei, intrând inclusiv în cotloanele cele mai intime ale vieții lor. O întâlnire „supravegheată” de cea care i-a fost prietenă, parteneră de viață, iubire împlinită, soție, muză.

Dintre toate discursurile, atenția mi-a fost captată de cel al profesorului Christian Crăciun (foto), un om extraordinar de activ în viața culturală din Prahova, și nu numai, care a subliniat unul dintre motivele pentru care literatura română nu mai este la fel de atrăgătoare cum era în alți ani.

CHIRISTIAN_CRACIUN_39168.JPG

„Există în mediul acesta al creației percepția că, de la Ovidiu încoace, scriitorul are niște îngăduiri ale iubirii care nu ar fi permise omului de rând. Din punctul meu de vedere, cel al profesorului, dezastrul literaturii române coincide cu momentul în care a fost luată decizia de scoatere din manuale a vieții autorului. Practic, ai scos încărcătura din text. Astfel de povești atrag, sunt plăcute și ar fi fost «un cârlig» extraordinar pentru elevul de azi. Literatura nu e făcută din figuri de stil, ci din viață. Iubirile acestea, considerate desuete, sunt totuși unele care le plac elevilor și care le-ar trezi interesul și pentru restul operei autorilor respectivi“, a declarat Christian Crăciun.

Cartea lui Gherasim Rusu Togan poate fi găsită la Biblioteca Municipală Câmpina.

Foto: Liliana Maxim

WhatsApp-Image-2019-11-09-at-113101-4
WhatsApp-Image-2019-11-09-at-113101-3
WhatsApp-Image-2019-11-09-at-113101-2
WhatsApp-Image-2019-11-09-at-113101-1
WhatsApp-Image-2019-11-09-at-113101
WhatsApp-Image-2019-11-09-at-113100

Rezidential 9 Mai
Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.
Liliana Maxim Minculescu
redactor
Mai multe despre autor și articolele sale
Liliana Maxim Minculescu, jurnalist „de modă veche“, și-a început activitatea în 2004, lucrând simultan în presa scrisă și TV.
A lucrat la Telegraful de Prahova și Alpha TV, a făcut parte și din echipa cotidianului Adevărul pentru ca, ulterior, să se axeze pe jurnalismul de televiziune, la Valea Prahovei TV și Ploiești TV. A scris, totodată, și pentru site-ul: promovamprahova.ro.
Pentru activitatea în presa locală și regională a fost nominalizata mai multor concursuri, gale, dar și premiată în anul 2014, în cadrul Galei MediaFEM, iar în 2018 la Gala Comunității Prahovene.
A ales Observatorulph.ro pentru că îi place să țină pasul cu vremurile, iar prezentul și viitorul jurnalistic sunt aici, în presa online.
De același autor
banner_sos_deces_300.jpg

harold_20939_451a4.jpg