istoria_campinei_c4740.JPG
Chiar de Ziua Armatei Române, câmpinenii au parte de o lecție de istorie cu totul aparte. Una în care vor fi aduse în prim-plan imagini și informații din Câmpina interbelică, un oraș cosmopolit și unul dintre cele mai bine dezvoltate din punct de vedere industrial în perioada respectivă. Poveștile locului și ale oamenilor vor fi redate publicului, începând cu ora 18.00, în cadrul unei noi Serate Culturale.

Cei care o vor dezvolta în fața publicului prezent sunt istorici ai „vechii” și „noii“ generații pentru care Câmpina, în special, și Prahova, în general, au constituit o curiozitate permanentă în cercetările lor.

Și aceste pagini de istorie, realizate succint, dinamic, asemenea unor lecții bine schițate, numai bune de prezentat elevilor și ușor de reținut au pornit tot de la o curiozitate, cea a lui Codruț Constantinescu, un împătimit al cercetării și al scrisului.

„Anul trecut am efectuat o cercetare mai amplă în arhivele Serviciului Județean al Arhivelor Naționale Prahova din Ploiești (în fondul Prefectura Prahova) în urma căreia am publicat albumul «Contribuția județului Prahova la Războiul de Întregire Națională».

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

M-am concentrat mai ales asupra perioadei 1916-1919, însă am observat că în sala de studiu se aflau înrămate o serie de fotografii cu chipurile prahovenilor interbelici. De altfel Serviciul Arhivelor organizase și o expoziție, în colaborare cu Biblioteca Județeană Nicolae Iorga (unde au fost amplasate panourile) care, din păcate, nu a avut un impact deosebit, din ce știu eu. Aceste fotografii, peste 4000, aparțin prahovenilor care au trăit în perioada interbelică

Din curiozitate, am cerut câteva dosare care se află în marele fond arhivsitic al Prefecturii Prahova și am înțeles istoria acestora. În perioada interbelică, cei ce doreau să plece în străinătate trebuiau să depună la Prefectură un adevărat dosar pentru eliberarea pașaportului”, ne-a precizat Codruț Constantinescu.

Plecările nu erau nici atunci facile. Dimpotrivă! Dornicii de a ieși din țară aveau obligația să-și motiveze dorința de a călători în anumite state.

Interbelicii alcătuiau un mic dosar în care se afla cererea olografă propriu-zisă, în care se solicita prefectului eliberarea unui pașaport, specificându-se unde urma să se plece, uneori chiar și motivele («pentru a-mi caută de sănătate», «în scopul de a-mi îngriji sănătatea la specialiști», în Polonia «pentru recreație», «pentru a pleca la studii în străinătate»- pentru a se deplasa în Europa, cu excepția Uniunii Sovietice- de foarte multe ori am găsit această mențiune, de altfel până în 1936 Regatul Român nici nu avea legături diplomatice cu URSS), un document de la secția de poliție locală care atesta faptul că respectivul avea o conduită bună în societate și nu se află în baza de date privind elementele periculoase Siguranţei statului (legionari, comunişti), dar și un atestat/cazier financiar care dovedea că cetățeanul nu avea datorii la bugetul local.

Fără să fi făcut un studiu statistic, imensa majoritate a celor care plecau făceau parte din straturile superioare ale societății, care câștigau bine și foarte bine (foarte mulți ingineri în industria petrolieră care plecau cu soțiile casnice, avocați, doctori, ofițeri-care, dat fiind statutul lor special, aveau nevoie de aprobarea superiorilor-, mai puțin profesori chiar dacă situația lor socială i-ar face invidioși pe cei de acum). Interesant este că se puteau elibera pasapoarte colective, comune, unei întregi familii, bun prilej pentru a le descoperi. Profilul nu era unul standard, cum este acum. Simpatic este că am regăsit și cererile soților adresate prefectului care solicitau pașaport pentru soții, care doreau să călătorească într-un loc sau altul, singure”, ne-a mai relatat istoricul Constantinescu.

O altă ipostază a Câmpinei

Când ai atâta informație, una pe care nu o găsești în cărți, parcă e păcat să o risipești. Și pentru că prea puțini mai sunt cei care au răbdare să parcurgă rânduri, pagini întregi de prezentări, Codruț Constantinescu, cel care a adunat datele, s-a gândit să vină în fața publicul cu aceste informații sub forma unor lecții bine schițate, ușor de parcurs, atractive. Și astfel, cu o grafică realizată de poetul Florin Dochia, au luat naștere afișele despre istoria Câmpinei.

„După câteva luni mi-a venit ideea de a reda comunității câmpinene o parte din aceste fotografii, care dezvăluie chipurile oamenilor, ale câmpinenilor de altădată şi în ideea că poate unii îşi vor recunoaşte rudele, de ce nu?
Acestea sunt mult mai puține decât fotografiile cu vechiul centru, cu Rafinăria, câmpurile petroliere, clădiri etc. Am extras din arhiva fotografică prahoveană strict componenta câmpineană, care este a doua ca număr de cadre (cam 450) după cea ploieşteană, firește, având în vedere cele două populații. Forma cea mai facilă de valorificare mi s-a părut a fi realizarea unor afișe care pot fi expuse, care au un impact vizual mare, care costă puțin”, ne-a mai spus Codruț Constantinescu, cel care va fi amfitrionul seratei culturale de vineri, 25 octombrie, în cadrul căreia vor fi prezentate aceste lucrări. Evenimentul este găzduit de Librăria Elstar din Câmpina și începe la ora 18.00

Citește și Povestea câmpineanului care a dezmorțit comunitatea locală prin cultură!

Despre istoria locurilor vor vorbi Alin Ciupală, Florin Dochia și Mădălin Focșa. Cel din urmă este deja cunoscut pentru tururile lunare pietonale realizate în Câmpina, în cadrul cărora se face o punte de legătură între trecutul și prezentul celui de-al doilea mare oraș al Prahovei.

Foto:

75310369_610921126108778_5991696295243284480_n_c749d.jpg

Rezidential 9 Mai
Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.
Liliana Maxim Minculescu
redactor
Mai multe despre autor și articolele sale
Liliana Maxim Minculescu, jurnalist „de modă veche“, și-a început activitatea în 2004, lucrând simultan în presa scrisă și TV.
A lucrat la Telegraful de Prahova și Alpha TV, a făcut parte și din echipa cotidianului Adevărul pentru ca, ulterior, să se axeze pe jurnalismul de televiziune, la Valea Prahovei TV și Ploiești TV. A scris, totodată, și pentru site-ul: promovamprahova.ro.
Pentru activitatea în presa locală și regională a fost nominalizata mai multor concursuri, gale, dar și premiată în anul 2014, în cadrul Galei MediaFEM, iar în 2018 la Gala Comunității Prahovene.
A ales Observatorulph.ro pentru că îi place să țină pasul cu vremurile, iar prezentul și viitorul jurnalistic sunt aici, în presa online.
De același autor
banner_sos_deces_300.jpg

harold_20939_451a4.jpg