mihailesti.jpg

Un pios omagiu adus la 13 ani de la masacrul celor 18 victime de la Mihăilești uciși de sistemul corupt din România.

24 mai 2004 ora 5:50 o zi ploioasă de luni. Comuna Mihăilești, județul Buzău se pregătea să înceapă o nouă zi de primăvară. Cu puțin timp înainte de ora amintită un autotren transporta pe drumul european 85 din județul Buzău, 20 de tone de azotat de amoniu în condiții improprii de transport fără să se țină seama de propietățile explozive ale acestui produs chimic. Șoferul Florin Marcu, angajat al firmei Mihtrans SRL din Dolj pierde controlul vehiculului care se răstoarnă în șanț. La puțin timp de la incident partea din față a autotrenului ia foc. La 5:30 sosesc două mașini de pompieri care încep să stingă focul. Odată cu ei ajung si doi corespondenți ai postului TV Antena 1, cameramanul Ionuț Barbu și reporterul Elena Popescu.

 

La ora 5:50 în timp ce pompierii încercau să stingă incendiul, se produce o explozie violentă provocată de cele 20 de tone de azotat de amoniu, care a curmat pe loc viețile a 18 persoane, inclusiv a celor doi ziariști. Vina lor a fost aceea ca s-au aflat întamplator în raza de acțiune a detonației. Unda de șoc a fost resimțită si de stația seismică din Vrancea.

Un crater cu adâncime de 6.5 metri și un diametru de 21 metri s-a format în jurul locului exploziei, iar bucăți metalice din camion au fost aruncate pe o rază de 200 de metri afectând acoperișurile mai multor case din zonă.

Această tragedie s-a produs in primul rand ca urmare a lipsei de profesionalism a celor care conduc instituțiile statului abilitate cu verificarea și urmărirea acestor substanțe chimice cu dublă utilizare, pentru prevenirea acestui gen de accidente. Autoritățile oficiale însărcinate cu cercetarea cauzelor exploziei, influențate și de declarațiile neavenite ale lui Ion Iliescu, au găsit "Acarul Paun" si anume pe soferul camionului, abătând astfel atenția opiniei publice de la adevărații vinovați. A trebuit să moară oameni nevinovați pentru ca procurorul general al Romaniei să ceară verificarea firmelor care produc asemenea substanțe chimice cu dublă utilizare (cerere care a rămas probabil la nivel de intenție).

În jurul orei 6:00, la faţa locului apar primii poliţiști din Buzău, urmați de specialişti de la Protecţia Civilă și reprezentanţi ai Parchetului Buzău care împrejmuiesc zona pe un diametru de 500 de metri. În jurul orei 9:30 soseşte un pluton de jandarmi care a avut ordin să strângă rămăşiţele omenești rezultate în urma exploziei și să le îngroape. La doar cinci ore de la producerea exploziei, ancheta de la faţa locului se închide, iar buldozerele şi excavatoarele încep astuparea craterului şi repararea şoselei. În câteva ore craterul este astupat ca și cum nimic nu se întâmplase. În același timp apare ministrul Transporturilor Miron Mitrea care începe să facă primele declarații mincinoase. În urma campaniei jurnaliștilor referitoare la realitatea producerii exploziei care a curmat viața celor doi jurnaliști, cameramanul Ionuț Barbu și reporterul Elena Popescu, în noaptea de marți spre miercuri apare și ministrul PSD al Justiției, Cristian Diaconescu. Ministrul recunoaște în numele guvernului graba cu care autoritățile locale au reabilitat zona și șoseaua și că se putea aștepta câteva zile timp în care se puteau aduna toate rămășițele umane. Motivul pentru care s-a mușamalizat așa de repede acest accident care a omorât oameni nevinovați este lesne de înțeles. Adevărații vinovați se aflau în sfera puterii, în special cei din anturajului lui Adrian Năstase, si trebuiau protejați. Cu ceva timp înaintea dezastrului de la Mihăilești s-au făcut numeroase sesizări către instituțiile abilitate referitoare la pericolul pe care îl reprezintă azotatul de amoniu care poate deveni o substanță explozibilă foarte periculoasă. Azotatul de amoniu este utilizat în mașinile capcană folosite de teroriști în Afganistan, Irak, Liban, Mauritania, etc. Astfel, prin adresa nr. 2196 din 21 aprilie 2004 transmisă de directorul tehnic de la Nitramonia în completarea celei din 20 aprilie 2004 se atrăgea din nou atenția către conducerea MAE-ANCEX (Agenția Națională pentru Controlul Exporturilor), IGP-Serviciul Independent, arme, explozivi, substanțe toxice și Inspectoratul de Stat pentru Protecția Muncii asupra pericolului de explozie a azotatului de amoniu, materie primă folosită pentru amestecul explozibil simplu de tip AP-1 (nitramon). Tot în această adresă directorul amintea de atentatele unor organizații teroriste care au folosit ca exploziv de bază azotatul de amoniu (ca oxidant) și un combustibil, motorina sau un ulei. Germania monitorizează încă din timpul celui de al doilea razboi mondial folosirea acestui tip de îngrășământ, tocmai pentru evitarea exploziilor și utilizarea lui ca detonant. Din cauza organizațiilor teroriste existente în zona, Turcia solicită pentru azotatul de amoniu un certificat de nondetonabilitate, iar Franța, Australia, Italia limitează și monitorizează producerea azotatului de amoniu folosit ca îngrășământ tocmai datorita pericolului de a ajunge în mâna teroriștilor. Este cunoscut faptul că explozivul TNT poate fi preparat din azotatul de amoniu tehnic sau îngrășământ (acesta poate fi procurat de la diverși producători din Romania -vezi arhiva ZIUA). Dacă această substanță era trecută în lista de monitorizare de către ANCESIAC pe lângă faptul că trebuia cunoscută adresa utilizatorului final s-ar fi stabilit și regulile de transport și de actionare în situații de avarie. În urma expoziei de la Mihăilești, experții în explozibili au încercat în poligonul militar de la Jegălia, să stabilească circumstanțele în care s-a produs tragedia de la Mihăilești. Ei au constatat că azotatul de amoniu uscat aflat intrun strat mai gros de 10cm explodează în prezența motorinei sau a uleiului. Aceasta grosime este considerată a fi ideala pentru ca această substanță să capete calități explozive. Este suficient, potrivit experților, ca un sac de azotat sa fie detonat de o undă de șoc pentru ca întreaga încărcătură să explodeze prin simpatie.

Pentru a favoriza vânzările la negru a armelor și a bunurilor cu dublă utilizare la propunerea lui Mircea Geoană, fostul ministru PSD de Externe, premierul Adrian Năstase a trecut in ianuarie 2001 ANCESIAC de la Guvern la MAE numind pe considerente politice, în funcția de președinte al acestei Agenții, un om de casă a lui Năstase, pe Nineta Bărbulescu.Doamna Barbulescu, "diplomat de cariera" un termen la modă în MAE, nu avea nici un fel de experiență tehnică în acest domeniu, fiind absolventă a facultății de drept. În articolul publicat în ziarul ZIUA in data de 03/11/2005, senatorul Eugen Mihăescu scria: "Nineta Bărbulescu a lucrat la Camera Deputatilor la cabinetul deputatului Adrian Năstase până în 2000 când s-a transferat la MAE ca secretar III. Membră PSD și apropiată de Mircea Geoana este nora unui fost ministru ceaușist. Când PSD revine la putere în 2001 este numită de către Adrian Năstase ca președinte ANCESIAC, cu rang de secretar de stat în MAE, cu toate că nu avea nicio experiență în domeniu". Din acest motiv, doamna Bărbulescu poate fi considerată ca unul dintre principalii vinovați pentru tragedia de la Mihăilesti, deoarece, în ciuda avertismentelor primite încă din aprilie 2004 de la principalul producator de azotat de amoniu, NITRAMONIA SA din Făgăraș, a refuzat înscrierea acestei substanțe pe listele de control ca produs chimic periculos, pentru a-i avantaja pe exportatorii acestui îngrășământ in vinderea lui fără niciun control din partea statului. Astfel au fost exportate din Romania fără nici un control mii de tone de azotat de amoniu în zona Orientului Mijlociu, a Mauritaniei si în Irak, necunoscându-se utilizatorii finali.

După accident la ceva timp, Nineta Bărbulescu a fost sancționată administrativ fiind schimbată din funcția de președinte al ANCESIAC. În 2012 când Ponta a devenit premier a pedepsit-o pentru Mihăilești numind-o ambasadorul României în Australia în timp ce 18 oameni au murit și alte zeci au rămas mutilati.

 

 

Auto-moto
  • Duminică, 24 Septembrie 2017
  • De Claudiu Vasilescu

Accident în Câmpina - două persoane rănite

Nicio zi fără accidente în Prahova. Două autoturisme au intrat în coliziune, în Câmpina. Accidentul s-a produs pe strada Griviței, la intersecția cu Bulevardul Culturii, din orașul Câmpina. În...