Este invalid, are un grad de handicap accentuat şi cu toate astea nu beneficiază de asistent personal. În această situaţie a ajuns un ploieştean de 70 de ani care, de aproape un an, încearcă fără folos să-şi primească drepturile cuvenite prin lege.
Mihail Gheorghiu este un ploieştean de 70 de ani căruia, anul trecut, i-a fost amputat piciorul stâng, în urma unor complicaţii apărute pe fondul afecţiunilor de care suferă. Omul este bolnav de diabet şi, din 2010, a fost încadrat şi la gradul I de handicap accentuat. Bătrânul abia se poate mişca şi nici nu se pune problema să coboare şi să urce câte trei etaje de câte ori are nevoie să-şi cumpere ceva. „Apelez şi eu la vecini, la prieteni, la cine pot. Nu am pe nimeni, iar cumpărăturile, facturile şi câteodată şi mâncarea mi-o face o vecină care are milă de mine. Dacă aş putea, le-aş face eu pe toate, fiindcă nu îmi place să stau la mila nimănui”, povesteşte bătrânul. De câteva luni, bătrânul încearcă fără rezultat să obţină un asistent personal, la care are dreptul prin lege. „Am făcut demersuri peste tot. Când am primit rezultatul de la comisie, am depus contestaţie în termenul prevăzut de lege. În afară de faptul că am primit răspunsul cu foarte mare întârziere, mi-au spus clar că nu am dreptul la asistent personal, chiar dacă eu nu pot face nimic fără ajutorul altuia”, susţine Mihai Gheorghiu. În speranţa că problema sa va fi rezolvată, bătrânul a trimis o sesizare şi Comisiei Centrală pentru Persoanele Adulte cu Handicap. Răspunsul a fost tot unul negativ. „Mi-au ataşat rezultatul comisiei de aici, de la Ploieşti şi mi-au spus acelaşi lucru: nu e nevoie de asistent personal şi cu asta basta”, povesteşte bătrânul care, de mai bine de o jumătate de an, a ajuns la mila vecinilor din cauza amputării piciorului. Mihail Gheorghiu susţine că, în momentul în care a fost făcută ancheta socială în cazul său, nimeni nu a venit la faţa locului pentru a vedea starea în care se află. „Nimeni n-a venit la mine acasă. Le-am explicat că eu nu am cum să mă deplasez, nu am cum să cobor scările într-un picior, fiindcă atunci nici măcar proteza nu o aveam, dar n-au înţeles. Mi-au spus să iau un referat medical şi să deleg pe altcineva să se ducă în locul meu. În plus, nu mi se pare normal ca, din moment ce pe ancheta respectivă scrie clar că am nevoie de ajutor la orice fel de activitate, comisia să stabilească altceva”, ne-a mărturisit Mihail Gheorghiu. Conform răspunsului pe care acesta l-a primit de la Comisia Centrală pentru Persoanele Adulte cu Handicap, singura lui speranţă este în justiţie, însă… „Nu am bani de judecată. Din amărâta mea de pensie, să mai plătesc şi un avocat ar însemna prea mult. De-abia mă descurc de azi pe mâine. Nu vreau nimic altceva decât dreptul meu”, susţine Mihail Gheorghiu. Am luat legătura şi cu reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială Prahova, ca să aflăm de aceeaşi soluţie. „Certificatul de încadrare în gradul de handicap este, într-adevăr, eliberat de Comisia Judeţeană. Dacă există vreo nemulţumire cu privire la încadrare, persoana trebuie să facă o sesizare la noi, sesizare ce va fi trimisă spre analiză Comisiei Centrale de la Bucureşti. Aceasta, în urma analizării dosarului, decide dacă păstrează gradul de handicap sau i se schimbă încadrarea în alt grad. În cazul în care nici aşa beneficiarul nu este mulţumit, mai există şi posibilitatea acţionării în judecată, în Contencios Administrativ”, ne-a declarat Carmen Constantin, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Judeţene de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Prahova.
sursa: telegrafuldeprahova.ro
Cum ți se pare subiectul?
