republica ploiesti

„Republica de la Ploieşti“ a rămas în istoria românilor ca un eveniment la graniţa dintre legendă urbană şi realitate istorică. Cert este că la Ploieşti, în anul 1870, a izbucnit o revoltă antimonarhică care, coroborată cu incidente izolate la Bucureşti, aproape l-au determinat pe regele Carol I să abdice.

 

    La 11 februarie 1866, Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al Principatelor Române Unite, abdica, sub presiunea unei coaliţii politice îndreptate împotriva regimului său personal instituit după 2 mai 1864. Două zile mai târziu părăsea Principatele, iar locul său a fost luat de o locotenenţă domnească formată din Lascăr Catargiu, Nicolae Golescu şi colonelul Nicolae Haralambie. Oamenii politici căutau un principe străin care să asigure o garanţie Principatelor, dar şi linişte politică în interior.   

    A fost ales Carol I Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, după ce principele Flandrei refuzase tronul. Principele Carol a devenit domnitor al Principatelor Române, pe 10 mai 1866, când a şi fost proclamat. După doar patru ani de domnie însă, în Principate a izbucnit un puternic curent anti-monarhic. În anul 1870, Ploieştiul, un mare şi important oraş din coasta Bucureştiului, era în fierbere. Ofiţeri, preoţi, boieri şi alţi conspiratori doreau înlăturarea „neamţului“ şi instaurarea unei locotenenţe domneşti formată din autohtoni. A fost cea mai puternică revoltă anti-monarhică din Principate în secolul al XIX lea şi era să se soldeze cu abdicarea regelui Carol I.

    ”Republica de la Ploieşti”, o iluzie cu scrisori false

 

  În noaptea de 7/8 august 1870, la Ploieşti a izbucnit cea mai puternică revoltă anti-monarhică din secolul al XIX lea în Principatele Române. Peste 3.000 de oameni au vrut într-o singură noapte să-l alunge din ţară pe Carol I. „Capul răutăţilor“ era Candiano Popescu, un ofiţer de artilerie. Iată cum s-au derulat evenimentele de la Ploieşti. 

  ”În noaptea de 7/8 august, Candiano Popescu şi grupul său de conspiratori au ocupat prefectura şi telegraful din Ploieşti. Încă din zori, clopotele bisericilor au început să bată, iar populaţia s-a adunat în centrul oraşului”, scria pe site-ul său reputatul istoric şi profesor universitar Ioan Scurtu. În faţa mulţimii, Candiano Popescu a citit o scrisoare trimisă de IC Brătianu, şeful liberalilor radicali din Principate. „Vă fac cunoscut că principele Carol I a fost detronat astă-noapte. A fost numită o Regenţă în frunte cu generalul Nicolae Golescu şi s-a constituit un nou guvern, având la ministerul de Război pe Ion C. Brătianu”, se arăta în bilet.

Achitaţi la tribunal

 

  Iniţial revolta ar fi trebuit să izbucnească concomitent în mai multe oraşe ale ţării, inclusiv în tabăra militară de la Furceni. Ezitarea militarilor de la Furceni şi nerăbdarea lui Candiano Popescu a dus doar la mişcarea de la Ploieşti, rapid înăbuşită. Totodată, 400 de conspiratori au fost arestaţi, dar civilii au fost achitaţi, ceea ce a stârnit indignarea lui Carol I. Incidentele de la Bucureşti, care au urmat înfrângerii Franţei de către Germania, erau cât pe ce să-l facă pe Carol I să abdice. A fost oprit însă de noul prim-ministru Lascăr Catargiu. De altfel, din revoluţionar,  Candiano Popescu a ajuns aghiotant al regelui.

Citeste mai mult: adev.ro/o5nn45