Proiectul „Harta Longevităţii în România”,derulat de Fundaţia Dan Voiculescu, cartografiază și analizează zonele din țară unde oamenii trăiesc o viață mai lungă și mai sănătoasă. Prahova figurează pe această hartă cu trei comune unde oamenii au depășit opt decenii de viață și sunt la fel sau aproape la fel de energici și lucizi cum erau odată. La Tătaru, de exemplu, azi mai locuiesc 800 de suflete. Dintre acestea, 46 au depășit pragul de 85 de ani și încă sunt în putere. Sunt oameni care, pe vremea comuniștilor, au muncit la CAP și care povestesc astăzi că hrana curată, optimismul, traiul cumpătat și credința că necazurile sunt trecătoare i-au ținut zdraveni.
Doamna Elisabeta se apropie de 9 decenii de viață și, de când se știe, a trăit la Tătaru. A lucrat la Cooperativa Agricolă de Producție, iar după Revoluție s-a angajat îngrijitoare la școala din sat. Când vârsta i-a permis, s-a pensionat, însă, chiar și azi, la 89 de ani, nu stă o secundă degeaba.
Muncește în gopspodărie, crește animale, îngrijeşte grădina în fiecare zi și, poate cel mai important, nu știe ce înseamnă să iei o pastilă.
„Am muncit mult în viața asta,care n-a fost mereu ușoară. M-am și hrănit doar cu ce am avut în bătătură. N-am știut ce e aia agitație și poluare. Mi-am făcut băieții mari, acum mă bucur de nepoți. Toată viața mea, chiar și acum, deși, m-am mai cocoșat un pic, am avut oi, porc, curcani, găini, care mi-au dat mie și copiilor cele necesare gurii. De doctori? M-a ferit Dumnezeu. Să mă mai țină, Drăguțul, cât o crede El, în putere. Și să îmi lase mintea bună”, povestește bătrâna, care se pregătește deja de sezonul rece și taie vreascuri pentru sobă.
Ca doamna Elisabeta Ciocârdel, mai sunt și alții, acolo, la Tătaru. Ortansa Băjenaru are 92 de ani și îmi povestește cu zâmbetul pe buze: „țărancă m-am născut, țărancă mor. Mi-a fost dragă viața, tare aș vrea să mă mai țină Dumnezeu, fiindcă mai am ceva treabă pe aici”.
Constantin Neagu, un alt localnic de acolo, de la Tătaru, la cei 90 de ani pe care îi are, spune că încă șofează. Nu pe distanțe mari, doar cât să își rezolve treburile de zi cu zi. Toată viața i-a plăcut să mănânce doar hrană naturală, dar fiind faptul că a fost bucătar la celebrul restaurant „Berbec” (Hotel Central din Ploiești), iar munca este cea care l-a ținut zdravăn.
Ca ei mai sunt alte zeci de oameni în mica localitate prahoveană, parcă încremenită în timp, unde lucrurile decurg firesc, unde fiecare se știe cu fiecare și unde bătrânii satului parcă abia așteaptă să își spună povestea oricui are răbdare să o asculte.
Oameni care, povestește primarul Ionuț Popa, „când am avut o caravană medicală, își luau pentru prima dată tensiunea. Și asta doar pentru că nu au avut probleme de sănătate, nu din neglijență sau imposibilitate. Pur și simplu, aerul curat, faptul că au mâncat sănătos, adică roșia, cartoful, ceapa, carnea, oul proaspăt luat din cuibar, toate din gospodăria lor, dar și munca fizică și liniștea i-au ajutat să ajungă la această vârstă și să fie lucizi și fâșneți”.
Citește și: În satul prahovean Plăiețu își trăiește neputința, de peste 80 de ani, Elena Ciobanu. A rămas singură, înconjurată doar de ape
Pe lângă mica localitate Tătaru, în alte două comune din Prahova trăiesc oameni care au depășit opt decenii de viață și sunt încă în putere. La Jugureni, 6,24% din populație a trecut pragul de 85 de ani, iar în Articeștii Zeletin, 4,72% dintre localnici sunt vârstnici ce se apropie de nouă decenii de viață.
România ocupă locul 33 în Europa în ceea ce priveşte speranţa de viaţă şi locul 95 la nivel mondial. Speranța de viață este, potrivit unuis tudiu Eurostat, de doar 76,6 ani.
Proiectul lansat de Senatul Ştiinţific al Fundaţiei Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, alături de o echipă formata din medici, profesori, academicieni, cercetători și sociologi, caută răspunsuri si soluţii care să ne ajute să trăim nu doar mai mult, ci şi mai bine.
„În acest moment, principala concluzie este că stilul de viaţă surclasează factorii genetici. Este clar că factorii de mediu şi comportamentul pe care l-au avut și îl au au contribuit la vârsta înaintă pe care o au”, spune Lăcrămioara Frăsineanu, manager de proiect Senatul Stiinţific.