Odată cu majorarea Indicatorului Social de Referință (ISR), unitatea exprimată în lei la nivelul căreia se raportează beneficiile de asistenţă socială, reprezentanți ai persoanelor cu dizabilități s-au sesizat în primul rând din cauza asimilării lor, în contextul legii, cu asistații social.
„Noi nu suntem asistați social! Suntem o categorie diferită, cu legislație diferită. Legiuitorii ne-au asimilat asistaților social ca să scape de noi, de categoria noastră, și atunci ne-au introdus calcularea indemnizațiilor în acest ISR. Dar, repet, noi nu suntem asistați social!”, declară Mihai Băcanu, președintele Asociației Dizabilitate și Prietenie și activist de peste 10 ani pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.
Constituția României, la articolul 50 (Protecţia persoanelor cu handicap), prevede că: „Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor.”
„Persoanele cu dizabilități nu sunt asistați social.
Trăim într-un stat democratic, cu principii și valori europene. Suntem toți egali în fața legii iar în cazul segmentelor de populație vulnerabilă, persoanele cu dizabilități, conform Art. 50 din Constituția României, a Convenției ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități dar și a legii exponențiale, Legea 448/2006 , toate persoanele cu dizabilități trebuie să beneficieze de protecție specifică.
Cu toate acestea și cumulat cu prevederile legale în vigoare, viața persoanelor cu dizabilități continuă să se degradeze constant, fapt pentru care, categoriile persoanelor cu dizabilități sunt nevoite să trăiască la limita subzistenței.
ISR, această bază de calcul care a fost implementată pe baza legii 76/2002, și introdusă practic în 2012, avea inițial valoarea de 500 de lei. Această valoare a rămas neschimbată vreme de peste 9 ani, până în 2022, când a început să crească, adică să se indexeze cu rata inflației. Insuficient! Practic, din anul 2012 și până azi, acest ISR a crescut cu doar 160 de lei.
În luna decembrie a anului 2020 o propunere legislativă, adoptată în unanimitate de Parlament, nu a fost promulgată de președintele României pe motivul lipsei de bugetare care lipsea în acea lege, lege cunoscută sub denumirea de Legea Dublării ISR.
Conform Art. 57 și 58 din Legea 448/2006, persoanele cu dizabilități au dreptul la:
Adulți:
1) Indemnizația lunară indiferent de venituri
– 70% din ISR gradul grav
– 53% din ISR gradul accentuat
2) Buget complementar personal indiferent de venituri
– 30% din ISR gradul grav
– 22% din ISR gradul accentuat
– 12% din ISR gradul mediu
Copii
1) Buget personal complementar
– 60% din ISR gradul grav
– 35% din ISR gradul accentuat
– 12% din ISR gradul mediu
Azi ISR are o valoare, după 12 ani, de doar 660 de lei, cuantumul valorii indemnizațiilor de încadrare se cunoaște iar „creșterea” este irelevantă în raport cu prețurile și serviciile.
Persoanele cu dizabilități sunt ignorate și umilite în ciuda faptului că, din lumea dizabilității din România au existat mereu semnale și petiții în acest sens, demersuri către Guvern și ministerul de resort, MMSS.
Premierul României, la finele anului trecut, a acceptat faptul că indemnizațiile persoanelor cu dizabilități sunt extrem de mici și a promis majorarea consistentă a acestora. Nimic. Indemnizațiile „s-au mărit” în conformitate cu legea. Adică cu rata inflației anului precedent”, a transmis Mihai Băcanu, președintele Asociației Dizabilitate și Prietenie și activist de peste 10 ani pentru drepturile persoanelor cu dizabilități.