Dragobetele este una dintre sărbătorile românești prin care este celebrată iubirea. Legenda spune că Dragobete era fiul Dochiei și deschizătorul primăverii.
Chiar dacă românii au îmbrățișat „Valentine’s Day”, mulți spun că celebrează, pe 24 februarie, și sărbătoarea românească a iubirii, Dragobetele.
Legenda spune că Dragobete era fiul Dochiei și deschizătorul primăverii. Cu timpul s-a mai spus că Dragobete este protectorul dragostei.
Tradiții, obiceiuri și supersiții
Sărbătoarea de Dragobete vine la pachet cu o serie de tradiții, obiceiuri și superstiții. Se spune că tinerii care se întâlnesc în această zi vor avea iubirea protejată tot anul. Obiceiurile de Dragobete sunt diferite în funcție de regiunile din țară.
Pe vremuri, de Dragobete, tinerii organizau petreceri cu mâncare și băutură. În satele din zona de munte, se obișnuia ca, pe 24 februarie, tinerii să meargă, cu mare gălăgie, în alte sate pentru a vesti iubirea.
În unele sate, pe 24 februarie, de Dragobete, era păstrat și obiceiul „logodnei”. Tinerii alergau fetele, iar dacă acestea se lăsau prinse atunci le era drag băiatul, iar până seara erau anunțați toți membrii comunității despre logodna care urma să aibă loc.
Conform tradiției, cei care participau la sărbătoare aveau parte de iubire tot anul, erau feriți de boală și urmau să aibă parte de belșug. Persoanele care nu sărbătoreau Dragobetele se spunea că nu vor avea parte de iubire tot anul.
Conform aceleași tradiții se spunea că „Dragobetele sărută fetele!”. Exista, astfel, credința că, de Dragobete, fetele trebuie să meargă în satul vecin pentru a atinge un băiat, pentru a fi drăgăstoase tot anul.
Citește și: Valentine’s Day, pe Valea Prahovei. Hotelierii își așteaptă turiștii cu acces gratuit la SPA, cine romantice și petale de trandafir în camere
Conform tradiției, tot de Dragobete se spune că nu este bine să fie sacrificate animalele, iar bărbații, obligatoriu, aveau ca principală obligație să se ocupe de îngrijirea păsărilor din gospodărie.
Totodată, se spunea că în această zi bărbații nu au voie să necăjească femeile, în caz contrar urmând să aibă parte de o primăvară plină de ghinioane.
Tot de Dragobete, fetele tinere își puneau busuioc sub pernă, în speranța că Dragobetele le va ajuta să-și viseze ursitul. Obiceiul se mai practică și în ziua de astăzi, nu doar de Dragobete, ci și în ajun de Bobotează.
Se mai spune că de Dragobete nu este bine să plângi, pentru că lacrimile vor aduce necaz în lunile următoare.