În fiecare zi, în această lume, fără să știm, trăim înconjurați de rezultatele cercetărilor ce constituie marea contribuție pe care Lazăr Edeleanu a lăsat-o industriei petroliere. Savantul de origine evreiască este primul român din lume (încetățenit prin Diploma Regală semnata olograf de către Regele Carol I, la data de 23 martie 1904) căruia îi datorăm descoperirea rafinării produselor petroliere cu dioxid de sulf, adică separarea din petrol a unor grupuri de hidrocarburi componente, fără modificarea lor chimică, obținând benzina rafinată.
Așadar “vorbim” zilnic despre Lazăr Edeleau in absentia și ne folosim de moștenirea sa științifică, ce nu este pe deplin cunoscută, de fiecare dată când ne raportăm fie la industria perolului, fie la consumul zilnic de carburant. Spiritul său predictiv în domeniul industriei petroliere 1-a condus la concluzia că petrolul poate servi atât drept combustibil cât şi ca materie primă industriei petroliere, confirmând astfel viitorul acestei industrii.
Am folosit această scurtă introducere pentru a aduce în discuție expoziția temporară „Lazăr Edeleanu – savantul care a revoluționat lumea petrolului” aflată în desfășurare la Muzeul Petrolului din Ploiești. Ceea ce valorifică expoziția este în primul rând dimensiunea științifică a cercetărilor sale și în egală măsură printr- o serie de scrisori și fotografii, viaţa sa personală. Expoziţia de la Muzeul Petrolului a fost prezentată în premieră, în luna iunie a anului trecut marcând împlinirea a 160 de ani de la naștere (1 septembrie 1861) și 80 de ani de la moartea sa (7 aprilie 1941).
Citește și Piese de tezaur unicat expuse la Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Ploiești – FOTO
Este un omagiu biografic, documentat de fotografii, corespondență și documente rare din colecția muzeului, multe dintre ele în premieră, care ne relevă activitatea științifică și de cercetare a unui intelectual rasat, de excepţională erudiţie, unul dintre cei mai importanţi savanți ai secolului XX. Format în mediul german la Universitatea Friedrich Wilhelm din Berlin, între anii 1883-1887, Lazăr Edeleanu a studiat și a susținut teza de doctorat în domeniul chimiei organice.
Pentru secolul al XIX-lea, caracteristica predării științelor în mediul universitar german se baza pe reforma ce promova necesitatea cercetării și educației comune, valoarea preciziei și importanța experimentelor atent susținute cu descrieri matematice. În spațiul german pentru prima dată cercetarea a fost văzută ca parte a etosului universitar, și, nu cred că greșesc dacă afirm că, în această perioadă asistăm la profesionalizarea cercetării, astfel încât descoperirea a devenit vocația cu normă întreagă a viitorilor savanți. În timpul pregătirii doctoratului a descoperit fenilizopropilamina, cunoscută astăzi sub numele de benzendrina, cu multiple utilizări în medicină, în special ca medicament cu acţiune stimulativă asupra sistemului nervos. Ulterior, farmacologul american Gordon A. Alles a dat numele medicamentului „amfetamină”.
Citește și Cum și-a ales Caragiale porecla de „Moș Virgulă”. Se trezea noaptea, măcinat de ideea că o frază nu e perfectă
În expoziție sunt valorificate documente care atestă importanţa demersurilor sale de cercetare, diplome, premii și distincții de recunoaștere internaționala, lista cărților științifice publicate, care, începând cu anul 1900 sunt cunoscute şi apreciate în lumea ştiinţifică, precum și reprezentarea schematică a „Procedeul Edeleanu”. Procedeul, care în epocă a fost o tehnică avansată și a revoluționat lumea petrolului, dezvoltând industria carburanților și lubrifianților din anul 1906, nu a fost aplicat aproape niciodată în România, din cauza sabotării sale de către firmele concurente.
Concomitent cu activitatea de cercetare, dr. Edeleanu se remarcă şi ca un talentat inventator. Brevetele sale de invenţii încep să circule în lume, fiind solicitate peste tot. Recunoaşterea internaţională a contribuţiei aduse la dezvoltarea ştiinţei chimizării petrolului a culminat cu acordarea, în 1932, a medaliei Redwood, fiind primul străin căruia i s-a înmânat aceasta însemnată distincţie ştiinţifică.
Alături de dimensiunea științifică prezentă în expoziție, corp comun cu aceasta, este valorificată dimensiunea umană a savantului. Activitatea minuțioasă a cercetătorul Magdalena Banu de recuperare și salvare a corespondenței savantului, 994 de piese, constituie astăzi o sursă documentară extrem de importantă ce contribuie și la conturarea profilului omului Lazăr Edeleanu.
Corespondenţa lui Lazăr Edeleanu cu Constantin Gheorghe Costa-Foru, avocatul și ulterior cuscrul savantului dezvăluie nu doar prețuirea reciprocă dar și grija, susținerea sinceră, într-un limbaj de la egal la egal așa de plăcut la lectură și atât de rar în țara noastră. Corespondența cu fiul sau Ionel din lungile călătorii din Europa și S.U.A, fie în scurtele momente de repaos sau în timpul traversării Atlanticului, ne dezvăluie susținerea din punct de vedere științific și profesional. Din acest prețios depozit, fotografia devine martorul care recrează prezenţa savantului. Acesta apare alături de soția sa, fiul Ionel, nepoții săi sau în compania prietenul său.
Ce reușește această expoziție să ne ofere? Construirea unui profil complex, care să mizeze nu pe mândrie naţională şi cuvinte goale, ci pe un alt tip de privire. O ancorare în prezent a lui Lazăr Edeleanu se dovedeşte foarte utilă şi necesară oricând. În felul acesta numele savantului nu ar mai rămâne pentru ploieșteni doar denumirea dată unui colegiu tehnic.
