Povestea de astăzi este despre un personaj atipic. Nu are diplome, lucrări ştiinţifice, nu are cursuri de perfecţionare, dar are ceva ce multora dintre noi ne lipseşte: dorinţa şi curajul de a-ţi urma visul.
Numele de Gabriel Cernat poate că nu spune multe, dar lucrările în lemn masiv de pe Aleea Domnitorilor din Poiana Câmpina, căsuţele tradiţionale şi scena Naşterii lui Iisus pe care mulţi le-au putut vedea în faţa Primăriei din Valea Doftanei, mobilierul din lemn masiv de la diverse pensiuni sau de la un restaurant din Slănic Moldova etc. te fac să te opreşti şi să admiri stilul aparte în care sunt lucrate. Şi nu mică este surprinderea când afli că lemnul a fost modelat cu…drujba.
Gabriel Cernat este singurul prahovean care face artă cu drujba. La nivel național nu sunt mai mult de vreo 30 de persoane care au o astfel de îndeletnicire. Tăietori, da, dar în cazul de față este vorba despre alt nivel. Se întâlnesc şi se întrec în măiestrie la diverse festivaluri de profil din țară.
Evoluţia lui Gabi, în vârstă de 38 de ani, pare desprinsă, parcă, dintr-un tărâm de poveste. De mic, împreună cu un frate, mergea la pădure pentru tăiat şi cărat lemne. Trebuia să-şi câştige traiul şi să-şi ajute familia. Astfel, mânuirea obiectelor de tăiat lemn masiv a desprins-o încă de la vârste fragede. Cu şcoala nu prea au mers treburile. Viaţa dură şi nevoile cotidiene l-au obligat ca după terminarea celor opt clase să se axeze pe muncă. Mai târziu, ca mulţi dintre tinerii noştri, a luat drumul străinătăţii. A ajuns în Spania, unde s-a ocupat de amenajări exterioare.
Aici, avea să apară şi acea „scânteie“ care urma să-i aprindă „focul“ creaţiei şi imaginaţie. Prezent la o demonstraţie într-un magazin de drujbe, Gabi a fost fascinat de modul în care poţi sculpta cu o unealtă atât de mare, motorizată, „incisivă“, folosită pentru lemn masiv şi, nicidecum, pentru conturarea unor detalii. Cel puţin, până atunci aşa cunoştea el acest tip de fierăstrău mecanic…
Curios, a testat şi el drujba respectivă, a cumpărat-o şi, ajuns în locul unde-şi avea domiciliul în Spania, s-a pus pe treabă. Numai că din capul de urs pe care şi-l dorea să-l realizeze i-a ieşit doar unul de pisică… Piesa a fost, totuşi, cumpărată de un american.
S-a mai uitat pe ici-colo, a urmărit diverse filmări de la competiţii internaţionale şi şi-a lăsat imaginaţia să lucreze. A constatat că lucrurile încep să prindă un contur din ce în ce mai promiţător, că „muzica“ drujbei este cea care-l relaxează, aşa că a găsit motivaţia de a continua. Crescut la ţară, străbătând pădurile în lung şi lat, cu o memorie fotografică foarte bună, animalele îi erau destul de cunoscute. Fără imagini sau alte scheme ca model, Gabi s-a lăsat purtat de intuiţie, realizând din lemn masiv tot felul de sculpturi. Foloseşte specii tari, precum fagul, stejarul, nucul.
Momentul succesului
În paralel avea să ajungă cu slujba şi prin Austria, însă viaţa l-a readus acasă. Şi-a dorit să nu mai fie „slugă“ printre străini, ci să-şi câştige pâinea, în ţară, din marea sa pasiune. Iar decizia avea să-i schimbe cursul vieţii la 180 de grade, de la planul personal, la domiciliu (acum locuieşte în Valea Doftanei), până la punerea pe picioare şi dezvoltarea unei mici afaceri.
Fiind, totuşi, o îndeletnicire puţin cunoscută, Gabi a găsit şi portiţa pentru a-şi deschide noi uşi. În 2018 a participat la emisiunea „Românii au talent“, reuşind ca în trei minute să metamofozeze o buturugă într-o faţă de bătrân. Recunoaşte că au fost minutele lui de glorie pentru că, după acest moment, au început să curgă comenzile şi invitaţiile la diverse festivaluri.
Tot în 2018 a avut de răspuns unei provocări, chiar în comuna natală, Poiana Câmpina. În anul Centenarului, Gabriel Cernat a sculptat busturile a şapte domnitori din istoria noastră: Burebista, Mircea cel Bătrân, Ștefan cel Mare, Mihai Viteazul, Vlad Țepeș, Alexandru Ioan Cuza și Regele Ferdinand I. Lucrările au fost dezvelite chiar pe 1 Decembrie 2018, iar locul unde au fost amplasate poartă acum numele de „Aleea Domnitorilor“. Dacă în cazul animalelor, nu are nevoie de scheme, pentru domnitori recunoaşte că desenele i-au fost esenţiale pentru a urma linia trăsăturilor şi a ţinutelor vestimantare.
Între timp, şi-a îmbogăţit şi colecţia de drujbe, iar în prezent are vreo zece. La unele piese, foloseşte şi 3-4 unelte de tăiat, de diverse dimensiuni, în funcţie de fineţea detaliilor. Are statuete pe care le termină în trei minute, dar şi piese imense pentru care a lucrat şi două zile, cum ar fi exemplare de cerb sau de urs.
Pentru mobilierul rustic, Gabi este unul dintre cei mai căutaţi meşteri din ţară. Dar lucrări de-ale sale au fost cerute şi în afară, nemţii fiind unii dintre cei mai mari amatori ai mobilierului şi obiectelor decorative din lemn masiv.
În prezent, se ocupă să „populeze“ parcul de distracţii „Dinosaur World Transylvania“ din Hunedoara. Are o comandă de 200 de piese, de la pitici, ţărani, până la diverse animale şi exemplare de dinozauri. Pe unele dintre ele le-a realizat, pe altele trebuie să le dea gata până la finalul anului. Lucrează singur! Chiar dacă este apreciat pentru ceea ce face, Gabi nu a găsit ucenici. Poate că este văzută ca o ocupaţie periculoasă. Pentru el, pasionat de ceea ce face, cu o îndemânare de invidiat, dar pe care şi-a format-o pe când alţii de vârsta lui se ocupau cu jocul, cu o curiozitate şi o dorinţă nebună de a reuşi, dar şi o înclinaţie artistică nativă, lucrurile curg extrem de firesc.
Oamenii care ne inspiră
De-a lungul celor 103 poveşti despre prahoveni emblematici, ne vom opri şi asupra unor astfel de oameni. Ei sunt cei care ne motivează, sunt exemplu de curaj şi reuşită atunci când crezi în visul tău şi ţi-l urmezi. Sunt oameni care au îndrăznit să fie primii, să păşească pe terenuri considerate mişcătoare, să nu aibă teamă de eşec. Dar au vrut, ajutaţi de o doză de nebunie, dublată şi de talent, să demonstreze că nu există limite… Avem nevoie de astfel de oameni în societate!
Sursa: Consiliul Județean Prahova