Creștinii sărbătoresc, pe 8 septembrie, Nașterea Maicii Domnului sau Sfânta Maria Mică, acesta fiind primul praznic din Anul bisericesc care a început la 1 septembrie. În credința populară, sărbătoarea este însoțită de o serie de tradiții și obiceiuri.
Praznicul Nașterii Maicii Domnului ocupă un loc important în calendarul bisericesc. Sărbătoarea este numită și „ziua harului”. Ea semnifică, potrivit calendarului ortodox, actul recreerii sau al răscumpărării omului și marchează începutul bucuriei în lume.
Potrivit tradiției, în această zi, credincioșii fac pelerinaje mănăstiri și merg la biserică pentru a se închina la icoana Maicii Domnului.
Ca la orice mare sărbătoare, credincioșii împart de pomană mâncare sfințită, dar mai ales prune și struguri, iar în multe localități din mediul rural se organizează târguri, aceasta fiind considerată o sărbătoare a bucuriei.
Se spune că, în această zi, bărbații nu trebuie să lucreze la câmp sau să meșterească pe lângă casă, iar femeile nu au voie să spele rufe. Persoanele care s-au certat cu rudele sau prietenii sunt sfătuiți să uite supărările.
În mediul rural se mai spune că, începând cu această zi, toamna începe să se instaleze, iar de acum încolo vremea va deveni mai răcoroasă. În mediul rural, după această dată, se dă startul lucrărilor de toamnă.
