fbpx

49748452_2240172422931779_4939399530715021312_n.jpg

Deputatul USR de Prahova, Dan Rădulescu, acuză instituțiile statului că au pus batista pe țambal după incendiul din noiembrie anul trecut la depozitul ilegal de deșeuri din Mimiu. Probele prelevate de un specialist au scos la iveală otrava inspirată de ploieșteni.

Postarea deputatului USR, Dan Rădulescu:

În buna tradiție bugetară, dominată de interese de partid, clan și „biznis”, după incendiul din noiembrie, de anul trecut, de la depozitul aflat pe platforma Urban ICIM din cartierul ploieștean Mimiu, instituțiile statului au pus batista pe țambal.

Chiar dacă au ars, atunci, aproape 5000 de tone de materiale, pe o suprafață de 8000 de metri pătrați, fumul fiind vizibil de la o distanță de 15 kilometri, apropierea sărbătorilor a încetinit, până-ntr-o miraculoasă stagnare, orice anchetă a autorităților, ca și cum poluarea atmosferică majoră înregistrată în acele zile – de legalitatea depozitului nici nu mai amintesc – aerul pe care l-am respirat cu toții, nici n-ar mai fi contat într-un oraș și așa supra-poluat.

Și, după ceva vreme, în care au fost sub reflectoare, incidentul chiar nu a mai fost luat în considerare de Garda de Mediu, Agenția de Mediu, Primărie, ISU și Direcția de Sănătate Prahova, da, chiar acea direcție care ne promitea, în scris, sub forma unui răspuns la o interpelare mai veche că, până în decembrie 2018, studiul care să coreleze efectele poluării cu morbiditatea pentru Ploiești și zona peri urbană, va fi gata...

În schimb, imediat după accident, prietenul și colegul meu, Silviu Gurlui, a făcut o serie de măsurători și analize în zona Tătărani, prelevând eșantioane de cenușă depusă pe mașini și vegetație.

Folosind tehnici speciale de analiză și de spectroscopie moleculară, a identificat compoziția chimică a cenușii care a plutit în aerul respirabil, până să se sedimenteze.

Deci, ce am respirat cu toții?

” Probele conțin dioxine si mulți compuși cu structura asemănătoare (furani etc) care persistă mult timp în atmosferă care se acumulează mai apoi in sol.  De asemenea, imine, cianamide, compuși clorurați aromatici și alifatici, acizi (acid cianhidric, acid sulfuric) cu producerea SO2 si SO3 și invers (se produc transformări fizico-chimice continuu în atmosferă). Acidul cianhidric, în funcție de temperatură, se degajă sub formă de gaz, este miscibil cu apa - se amestecă foarte bine. Picăturile de apă rețin o perioadă de timp acidul cianhidric în aer, cât atmosfera e umedă, dar, în același timp, coboară spre pământ și se sedimentează în sol. 
Astfel că, se contaminează atât aerul, fiind afectată respirația oamenilor, cât și solul. 
În plus, în condiții de temperatură scăzută, gazul rămâne acolo și se poate ridica ulterior în atmosferă, după o perioadă de timp, când solul depășește 25 grade C. 
Contaminarea din sol este activă și va afecta ulterior din nou aerul – deci, trebuie monitorizare continuă a acidului cianhidric mai ales în condițiile meteorologice specifice.”

Dacă nu aveți răbdare să citiți explicațiile specialistului, pe scurt, dioxinele și furanul pe care le-am respirat sunt poluanții organici persistenți, care pot provoacă cancer și afecțiuni neurologice și care, de asemenea, afectează tiroida și sistemul respirator.

În plus, arderea deșeurilor din plastic crește riscul bolilor de inimă, agravează afecțiunile respiratorii, cum ar fi astmul și emfizemul, provoacă erupții cutanate, greață sau dureri de cap și dăunează sistemului nervos.

Cum nu a existat niciun comunicat de presă pentru populație din partea instituțiilor amintite mai sus, am trimis o interpelare prin care solicit următoarele informații, ca să fim și noi lămuriți, dacă tot sunt plătiți alții pentru o treabă pe care nu o fac, deși e în fișa postului: are Sc ECOBURN autorizație să gestioneze, să transporte și să stocheze deșeuri periculoase?

Care sunt firmele autorizate cu care ECOBURN lucrează în vederea reciclării deșeurilor acumulate în timp și care este domeniul de activitate specific al acestor firme de reciclare, adică ce tipuri de materiale pot recicla?

Cine au fost persoanele desemnate să supravegheze evoluția și siguranța în exploatare a acestor deșeuri toxice?

Care au fost procedurile fizico-chimice aplicate pentru a face analize riguroase privind deversările, acumulările de gaze, infiltrațiile si răspunsul acestora la condițiile de temperatura ridicate?

Populația din vecinătate locuiește la aproximativ cinci metri de acest depozit.

Oamenii reclamă un miros puternic, insuportabil, dublat de dezvoltarea unei faune specifice acestor deșeuri - insecte, rozătoare, șerpi - ceea ce generează o stare de insecuritate generală.

Copii devin din ce in ce mai bolnavi cu afecțiuni ale aparatului respirator, în special.

Care este situația îmbolnăvirilor din acest cartier și care este incidența anuală a afecțiunilor la copii?

Ce măsuri au fost luate?

Poate funcționa un astfel de depozit la nici 5 metri de locuințele oamenilor?

Există autorizație de funcționare?

Au fost făcute monitorizări periodice privind calitatea aerului si a apei din această zonă?

Cinci instituții plătite din bani publici: Garda de Mediu, Agenția de Mediu, Primărie, ISU și Direcția de Sănătate Prahova.
Și nouă întrebări pentru respectarea dreptului nostru constituțional la un mediu sănătos.

Atât!”

Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.

negativ-media.jpg
Creator de conținut online
comunicare[@]negativmedia.ro