Atunci când luăm medicamente sau suplimente alimentare nu ne gândim că acestea, în combinație cu substanțe care provin din plante (fie că bem un simplu ceai sau mâncăm o salată), din unele alimente sau din alcoolul ingerat, ne pot face mai mult rău decât bine. De aceea, specialiști locali în domeniu, ne explică cum anume putem combina toate aceste ingrediente ca, în final, să beneficiem de o stare de bine, fără a genera urmări negative pentru organismul nostru.

Dr. Mihai Alin Scarlat, medic primar Boli Interne, Doctor în Științe Medicale, director al   Spitalului AS MEDICA Bucov, Monica Tohăneanu, psiholog și Larisa Drăgoescu, farmacist la Carpatica Plant Extract, au studiat această interacțiune de care ne lovim adesea în viața de zi cu zi.

“O interacțiune medicamentoasă are loc atunci când o substanță afectează modul în care se comportă un medicament în organism. Substanțele care pot provoca interacțiuni provin din: plante, suplimente alimentare, unele alimente, alcoolul sau alte medicamente.

Interacțiunile medicamentoase pot face ca un medicament să fie mai puțin eficient sau dimpotrivă, să îi amplifice acțiunea, ceea ce poate fi periculos pentru sănătate. Unele semne de avertizare obișnuite ale interacțiunilor medicamentoase includ starea de rău sau de oboseală după administrarea unui medicament, lipsa eficienței unui medicament care până atunci funcționa sau o senzație de energie exagerată.

Interacțiunile medicament-plante sau medicament-supliment alimentar, deși pot avea beneficiile lor, au și potențiale efecte secundare și interacțiuni, la fel ca orice alt medicament, chiar dacă sunt naturale.“, precizează Dr. Alin Scarlat.

Interacțiunile medicamentelor cu plante

(inclusiv suplimente ce conțin plante)

USTUROIUL (Allium sativum), un banal ingredient în bucătăria românească, interacționează cu medicamente precum:

– anticoagulantele sau antitromboticele, deoarece usturoiul are capacitatea de a încetini procesul de coagulare a sângelui (subțiază sângele) și astfel, administrarea simultană a usturoiului și a unui tratament cu medicamente anticoagulante, poate duce la apariția vânătăilor, hemoragiilor și cheagurilor de sânge. Atenție mai ales la medicamente care conțin: acid acetilsalicilic, clopidogrel, diclofenac, ibuprofen, naproxen, dalteparin, enoxaparin, heparină, warfarină, etc.

– antibiocele, precum Isoniazid (utilizat în tratamentul tuberculozei) – grad de interacțiune major; reduce gradul de absorbție a isoniazidul la nivelul organismului, fapt care poate reduce eficiența acestui medicament,

– antiviralele pentru tratamentul HIV/SIDA (inhibitori non-nucleozidici ai reverstranscriptazei – NNRTI; Viramune, Efavir) – usturoiul crește capacitatea organismului de a elimina aceste medicamente, fapt care duce la scăderea eficienței acestora; Saquinavir (grad major de interacțiune), deoarece organismul metabolizează saquinavirul pentru a-l elimina, iar usturoiul scade timpul de desfășurare a acestui proces, astfel încât administrarea usturoiului simultan cu administrarea saquinavirului poate duce la creșterea efectelor și la apariția efectelor secundare ale acestui medicament.

– medicamentele metabolizate de ficat:

– medicamentele metabolizate de citocromul P450 2E1 (substrat CYP2E1) cu grad de interacțiune major; usturoiul reduce timpul în care aceste medicamente sunt procesate de ficat, putând totodată să intensifice efectele și efectele secundare ale anumitor medicamente dintre care amintim:

– medicamente blocante ale canalelor de calciu (diltiazem, nicardipina, verapamil);

– medicamente anticancer (etoposid, paclitaxel, vinblastin, vincristin, vindesin);

– medicamente pentru infectiile fungice (ketoconazol, itraconazol);

– medicamente imunosupresoare (Ciclosporina),  deoarece poate să scadă eficiența ciclosporinei.

– medicamente anticoncepționale (Etinilestradiol, Levonorgestrel și Noretindron), deoarece majoritatea anticoncepționalelor au în compoziția lor estrogen, care este metabolizat de către organism pentru a-l elimina, iar usturoiul grăbește acest proces, eficiența medicamentului scade. Pe lângă efectul contraceptiv, anticoncepționalele au rolul de a regla menstrele și durata acestora, scad durerile menstruale, tratează sindromul ovarelor polichistice, reduc riscul apariției cancerului (ovarian, endometrial, de colon, rectal), reduc acneea și hiperpilozitatea, tratează bolile inflamatorii pelvine și anemia feriprivă, reglează nivelul hormonal.

Persoanelor cu gastrită, enterocolită, colită de fermentație, li se recomandă prudență în consumul de usturoi. Consumul de usturoi galben încolțit, ca și supradozajul, pot cauza grețuri, flatulență, diaree, iritații ale pielii, dispepsii, sângerari, vomă. Persoanele care au hipotensiune trebuie sa evite consumul de usturoi.

SUNĂTOAREA (Hypericum perforatum), adesea consumată ca și ceai, poate interacţiona cu:

– Medicamente anestezice, precum Ketamina. Sunătoarea poate reduce efectul acestui anestezic;

– Medicamente imunosupresoare precum Ciclosporina (care împiedică organismul să respingă organele transplantate); un studiu clinic a demonstrat scăderea concentrației plasmatice de ciclosporină la administrarea concomitentă cu sunătoarea, cu reducerea efectului terapeutic al imunosupresorului, fiind înregistrate cazuri în care s-a produs rejecția organului transplantat.

– Medicamente antidepresive. Administrarea concomitentă a sunătorii cu inhibitorii recaptării serotoninei poate duce la un nivel foarte ridicat de serotonină – sindrom serotoninergic, cu efecte serioase asupra organismului – confuzie, agitație, tremor, greață, diaree, lipsa coordonării, febră sau chiar comă. De altfel, într-un articol publicat în Jurnalul Britanic de Farmacologie Clinică, medicii britanici remarcă faptul că sunătoarea nu ar trebui folosită alături de substanțe cu efect psihoactiv sau psihotropic;

– Medicamente anxiolitice precum Alprazolam (Xanax). Efectul acestui medicament împotriva stărilor de anxietate poate fi redus în combinație cu sunătoarea;

– Medicamente antiretrovirale precum anumite medicamente utilizate în tratamentul HIV-SIDA. Studii clinice au evidențiat reducerea concentrației de Indinavir și Nevirapin, două medicamente antiretrovirale (ARV), după administrarea concomitentă a acestora cu sunătoarea. Această asociere este des întâlnită deoarece depresia este frecvent prezentă în cazul pacienților infectați cu HIV. Prin folosirea unor extracte de sunătoare cu concentrație scăzută de hiperforină s-ar putea reduce interacțiunea dintre sunătoare și ARV, dar ar scădea și efectul antidepresiv al sunătoarei, acesta fiind dat tocmai de conținutul în hiperforină. În concluzie, pacienții infectați cu HIV trebuie să evite asocierea sunătoarei cu ARV.

– Medicamente anticoagulante precum warfarină; Sunătoarea crește riscul de hemoragii;

– Medicamente anticanceroase, medicamente folosite în chimioterapie; Sunătoarea în combinație cu Irinotecan , Docetaxel  sau Imatinib (Glivec, Latib)  poate reduce efectul terapeutic al acestora.

– Medicamente pentru boli cardiace (Lanoxin/Digoxina și Ivabradina)

– Medicamente hipocolesterolemiante, precum statine: Simvastatin(Zocor), Atorvastatin(Atoris), Rosuvastatin (Crestor).

– Sildenafilul (Viagra) pentru disfuncţia erectilă.

– Medicamente antihistaminice ce conțin Fexofenadine, Sunătoarea poate determina o creștere a cantității acestui medicament în sânge, cu posibile exacerbări ale efectelor adverse;

– Medicamente antimigrenoase precum triptani, Sunătoarea scade efectul acestora;

– Medicamente anticoncepționale – Sunătoarea poate duce la diferite manifestări precum: sângerări bruște, sângerări menstruale neregulate, scăderea efectului contraceptiv și posibila apariție a unei sarcini neplanificate.

– Alte medicamente care interacționează cu sunătoarea și ale căror efecte terapeutice pot scădea sunt: antiulceroase (omeprazol), antibiotice, sedative, antiepileptice, antialergice, tonic-cardice, antiasmatice, bronhodilatatoare, benzodiazepine. După stoparea consumului de sunătoare, efectul medicamentelor enumerate crește uneori periculos de mult.

“Sunătoarea este unul din produsele vegetale care determină cele mai multe interacțiuni la asocierea cu diverse clase de medicamente. Acest lucru se explică prin activarea de către hiperforină a receptorului pregnan X, lucru care duce la inducția izoenzimei CYP3A4.

Sunătoarea poate avea acțiune directă asupra anumitor enzime implicate în metabolizarea medicamentelor. Acest fapt poate avea drept rezultat o scădere a concentrației plasmatice a medicamentelor și evident, a efectelor terapeutice. Însă efectele pot varia în funcție de: concentrația plantei medicinale, medicamentele cu care interacționează și particularitățile de metabolizare ale fiecărui pacient.”, explică medicul Alin Scarlat.

COADA-ȘORICELULUI (Achillea millefolium) interacționează cu:

– Medicamente anticoagulante și antiagregante plachetare: acidul acetilsalicilic, clopidogrelul (Plavix), dalteparina (Fragmin), enoxaparina (Clexane), heparina, warfarina și altele. Coada-șoricelului încetinește coagularea, iar asocierea cu medicamentele anticoagulante crește riscul de hemoragii.

– Medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (diclofenac, ibuprofen și naproxen) interacționează cu coada-șoricelului.

– Medicamentele antiacide (Dicarbocalm, Gastrocalmin Rennie, Maalox). Coada-șoricelului poate crește aciditatea gastrică, astfel anulând efectele antiacidelor.

– Scade efectul medicamentelor antiluceroase de tip Famotidină, Ranitidină, Cimetidină, Nizatidină.

– Diminuează eficiența medicamentelor inhibitoare ale pompei de protoni precum: Omeprazol (Omez, Omeran), Esomeprazol (Nexium), Pantoprazole (Controloc).

VALERIANA (Valeriana officinalis) interacționează cu medicamente precum:

– barbiturice, benzodiazepine, medicamente anticonvulsivante (Fenitoina, Acidul valproic), medicamentele pentru tratarea insomniei, antidepresivele triciclice, potențându-le efectele. Același lucru este valabil și pentru plantele cu efect sedativ, cum ar fi mușețelul, iarba-mâței; de aceea nu trebuie luate împreună cu valeriana.

– Medicamentele antihistaminice, statinele sau unele medicamente antifungice, pot interacționa cu valeriana, fiind metabolizate este de aceleași enzime hepatice ca și valeriana.

– Medicamente metabolizate de enzima CYP3A4, cum ar fi ciclosporina și anumite antibiotice;

– Medicamente antidepresive ale sistemului nervos central sunt potentate prin asocierea cu valeriana;

– Suplimente alimentare de  inducere a somnului, cum ar fi melatonina.

PĂDUCELUL (Crataegus monogyna) poate interacționa cu:

– Medicamente pentru tratarea hipertensiunii arteriale, precum beta-blocantele și inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei. Lanoxin (Digoxin), medicament prescris pentru insuficiența cardiacă. Combinația acestor medicamente cu păducelul poate diminua prea mult ritmul inimii, cauzând crize cardiace.

– Blocantele canalelor de calciu, nitrații,  fenilefrina și inhibitorii fosfodiesterazei de tip 5, potentandule actiunea

– Medicamente anticoagulante precum warfarină, trombostop, sintrom, le creste puterea anticoagulanta aparand riscul de hemoragii.

GHEARA-DIAVOLULUI (Harpagophytum procumbens) interacționează cu:

– Medicamente antiaritmice (Digoxina) și betablocante și poate induce bradicardie;

– Medicamente antidiabetice de sinteză / insulină au efect hipoglicemiant crescut.

– Medicamente antiacide (Ranitidina/Zantac, Famotidina, Esomeprazol/Nexium)- stimulează secreția de acid gastric și scade eficiența acestor medicamente

– Medicamente anticoagulante / antiagregante plachetare (Warfarina, Heparina, Aspirina, Ibuprofen (Advil, Motrin, Nurofen), Naproxen(Vimovo, Reuxen), dacă sunt utilizate simultan cu această plantă, pot crește riscul de sângerare,

– Medicamentele hipocolesterolemiante, medicamentele utilizate în tratamentul gutei și antialgicele nu au indicată asocierea cu această plantă, existând riscul de potențare a acțiunii.

Asocierea acestei plante cu altele precum: castravetele amar/Momordica charantia, Ginkgo biloba, lemn-dulce/Glycyrrhiza glabra, coada șoricelului/Achillea millefolium, obligeana/Acorus calamus, turița mare/Agrimonia eupatoria, crețișoara/Alchemilla vulgaris, pelin/Artemisia absinthium, brusture/Arctium lappa, degețel/Digitalis purpurea, talpa gâștei/Leonurus cardiaca, plante cu acțiune antialgică, antiinflamatorie, diuretică, uricozurică, hipocolesterolemiantă, duce de asemeni la potențarea acțiunii lor.

– Plante cu acțiune antiagregantă plachetară, precum Ginkgo biloba sau usturoiul, etc., interacționează cu Gheara- diavolului, conducând la creșterea riscului de sângerare.

GINKGO-BILOBA (Ginkgo biloba) poate interacționa cu:

– Medicamente antidepresive sau anticonvulsivante prezinta cresterea actiunii lor de baza dar si a efectelor secundare.

– Medicamente anticoagulante, precum aspirina sau warfarina, deoarece această plantă poate produce sângerări interne. Ginkgo biloba conține terpenoide și flavonoide, iar acestea au efecte antiagregant plachetare și antitrombotice, care susțin utilizarea Ginkgo biloba în tulburări de circulație periferică. Ginkgo biloba este larg folosită și pentru stimularea memoriei, îmbunătățirea capacităților cognitive dar și pentru efectele antioxidante și neuroprotective.

– Medicamente antidepresive, antiagregant plachetare, medicamente antiinflamatoare nesteroidiene sporind efectele lor secundare;

–  Medicamente precum Carbamazepina (Neurotop, Timonil) și acidul valproic (Depakine, Convulex), scăzând eficiența lor.

Cu ajutorul acelorași specialiști în domeniu, într-o ediție viitoare, vom afla ce efecte are atât interacțiunea dintre medicamente și alimente (ca de exemplu produsele lactate, precum laptele, iaurtul și brânza, care pot întârzia absorbția anumitor antibiotice, ceea ce poate duce la eșecul tratamentului pentru infecții), dar și medicamente cu plante mai des folosite ca ginsengul, ghimbirul, echinacea, grapefruitul sau scorțișoara.