După cum vă spuneam recent într-un interviu acordat ziarului nostru de către medicul prahovean Alin Scarlat, doctor în științe medicale, bătrânețea poate fi privită ca pe un orizont despre care ne sunt dezvăluite tot mai multe noutăți care ne pot ajuta să o traversăm în cele mai bune condiții.
Dr. Alin Scarlat, cu o vechime de peste 40 de ani în tratarea pacienților și pasionat de acest subiect, ne expune date științifice noi care ne arată ce putem face pentru a întârzia procesul senectuții și pentru a-l face cât mai blând cu noi.
Îmbătrânirea este un proces care depinde de mai mulți factori și care are ca rezultat un risc crescut de apariție a multor boli cronice. Unul dintre cele nouă mecanisme identificate ca fiind cauze ale procesului de îmbătrânire și care duce la mutații genetice și de asemenea la un risc crescut de cancer este instabilitatea genomică.
Instabilitatea genomului
Instabilitatea genomului (totalitatea genelor prezente în cromozomii unui organism, care conține informația genetică necesară formării unui organism), adică tendința genomului de a suferi modificări (mutaţii) ale ADN-ului, care apar în timpul diviziunii celulare este considerată un semn distinctiv al îmbătrânirii. Acest lucru este deosebit de important atunci când deteriorarea ADN-ului afectează funcția celulelor stem. Deteriorarea celulelor stem reduce aportul de celule de înlocuire pentru reînnoirea țesuturilor.
“Cauzele instabilității genomice sau modurile prin care ADN-ul poate fi deteriorat sunt endogene și exogene. Exogene (care se datorează unor cauze din afara organismului): ADN-ul este este vulnerabil la factorii de stres din mediu cum ar fi ultravioletele (UV), radiațiile ionizante, agenții de alchilare folosiți pentru tratarea cancerului. Endogene (care se datorează unor cauze din interiorul organismului): stresul oxidativ (SO) produs de metabolism poate deteriora atât ADN-ul, cât și ADN-ul mitocondrial în procese proliferative cum este cancerul, precum și de stresul celular.
Nu există medicamente care să stimuleze repararea ADN-ului și nici nu este ușor să se îmbunătățească repararea ADN-ului din punct de vedere genetic.
Celulele centenarilor au îmbunătățite activitatea de reparare a ADN-ului și capacitatea antioxidantă în comparație cu non-centenarii. Există dovezi că Restricția calorică (RC) este cea mai de succes intervenție pentru extinderea duratei de viață și/sau a duratei de sănătate.”, precizează dr. Alin Scarlat.
Citește și Secretele îmbătrânirii sănătoase și ale longevității – episodul 2
Homeostazia (proprietate a organismelor vii de a-și menține diferitele constante fiziologice), presupune menținerea celulei în echilibru. Dintre toate categoriile de macronutrienți indispensabili, familia de proteine numită sirtuine SIR (Regulator Silențios al Informațiilor) joacă un rol important în diferite procese celulare, cum ar fi apoptoza, biosinteza mitocondrială, metabolismul lipidelor, oxidarea acizilor grași, răspunsul la stres celular, secreția de insulină și îmbătrânire. Printre altele, sirtuinele au efect de reducere a inflamației în organism, încetinesc procesul de autodistrugere programat genetic al celulelor mature (apoptoza) și ajută la mobilizarea organismului să „recruteze” mai ușor depozitele de grăsime pentru a le folosi ca primă sursă energetică, ceea ce ne dorim să se întâmple când vrem să pierdem în greutate, dar și pentru o viață lungă și sănătoasă. Totodată, sirtuinele susțin acțiunea antioxidantă la nivel celular ceea ce încetinește procesul de îmbătrânire.
Activarea sau supraexprimarea sirtuinelor oferă beneficii pentru longevitate.
De ce ne simțim fără energie și cu sistemul imunitar slăbit
“Familia Sirtuinelor are șapte membri. Resveratrolul compus ce se găsește în pielița boabelor de struguri roșii, dar și în alte produse vegetale, crește activitatea enzimatică a SIRT1.
Sirtuinele serice sunt considerate un nou marker proteic neinvaziv al fragilității.
Diagnosticul de sindrom de fragilitate este adesea dificil de pus, datorită caracteristicilor clinice subtile și subiective, în special în stadiul incipient al sindromului. Caracteristicile fragilității sunt: sarcopenia (scăderea masei musculare), declinul cognitiv (scăderea concentrării memoriei, atenției), funcționarea anormală a sistemelor imunitar și neuroendocrin, reglarea slabă a energiei.
După cum sugerează analiza persoanelor diagnosticate ca fragile în comparație cu cele care nu sunt fragile, nivelurile mai scăzute ale SIRT1 și SIRT3 au fost asociate cu fragilitatea.
SIRT6 joacă, de asemenea, un rol considerabil în repararea ADN-ului și menținerea stabilității genomice prin integrarea semnalelor de deteriorare a ADN-ului cu activarea enzimelor de reparare.
SIRT1 este capabilă să optimizeze ritmurile circadiene și se presupune că aceasta crește secreția nocturnă de melatonină de către glanda pineală. Administrarea de melatonina crește expresia SIRT1.
Citește și Secretele îmbătrânirii sănătoase și ale longevității – episodul 1
Alimentele vegetale care sunt bogate în antioxidanți sunt cele care activează cel mai mult SIRT1. Ele nu conțin sirtuine, ci compuși, cum ar fi resveratrolul, quercetina, curcumina și catechinele, care sunt substanțe capabile să activeze producția sirtuinelor. Aceste alimente sunt: varza, broccoli, strugurii roșii, căpșuni, ceapă roșie, țelină, cicoare roșie, afine, soia, pătrunjel, ulei de măsline extravirgin, ciocolată neagră (85% cacao), ceai verde, matcha, hrișcă, turmeric, nuci, rucola, chili, capere și cafea.”, adaugă dr. Alin Scarlat, director al spitalului AS Medica Bucov.
Compușii naturali anti-îmbătrânire
Restricția dietetică (RD)/Restricția calorică (RC) (reducerea aportului de calorii fără a provoca malnutriție) este singura intervenție cunoscută capabilă să mărească durata de viață la mai multe specii. Restricția alimentară este una dintre cele mai promițătoare strategii pentru creșterea duratei de viață și a duratei de sănătate. Intervenții de acest gen, sunt eficiente în scăderea prevalenței pierderii funcțiilor cauzate de vârstă și în protejarea împotriva patologiilor legate de vârstă, așa cum este evidențiată de modificările nivelului markerilor pentru diabetul de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, cancer și demență. Deoarece RD (restricția dietetică) de lungă durată nu este recomandată pentru majoritatea oamenilor, ar trebui luate în considerare intervenții alimentare mai puțin drastice și, prin urmare, sunt căutate medicamente sau suplimente care imită efectele RD.
Indivizii cu viață lungă din diferite grupuri, au întârziat în mod similar vârsta de debut a cancerului, bolilor cardiovasculare, hipertensiunii arteriale, osteoporozei și accidentului vascular cerebral.
Boala cronică nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii. O perioadă lungă de sănătate poate însoți o durată lungă de viață și este un obiectiv realizabil.
„Cercetătorii au demonstrat că din zece flavonoide (resveratrol, luteolină, rutină, curcumină, pirfenidonă, miricetină, apigenină, catechină, quercetină și galat de epigalocatechină), fisetina este cea care a redus markerii senescenți cel mai eficient în fibroblastele embrionare murine primare și fibroblastele umane induse la senescență.
Izoflavonele fitoestrogenice, cum ar fi daidzeina și genisteina care se găsesc în cantități mari în produsele din soia și trifoi roșu, au demonstrat efecte inhibitoare asupra atrofiei musculare prin creșterea activității SIRT1 și creșterea nivelurilor de expresie SIRT1.
Alți compuși naturali anti-îmbătrânire sunt: kaempferolul (varză, fasole, ceai, spanac și brocoli), catechinele (ceai verde) și proantocianidinele (mere, scorțișoarăă, boabe de cacao, semințe de struguri, pielița de struguri și vinul roșu).
Un alt compus considerat anti-îmbătrânire este melatonina (cireșe, căpșune, struguri, ciuperci, porumb, fistic, ouă, pește, ovăz, lapte). Este capabilă să activeze sirtuinele și s-a observat că nivelul acesteia scade odată cu vârsta.”, ne explică dr. Alin Scarlat.
Ce alimente acționează anti-îmbătrânire
În general, hrana funcțională este un element foarte promițător al intervenției anti-îmbătrânire, inclusiv influența sa potențială asupra modificărilor epigenetice. Cunoscute și sub numele de nutraceutice, alimentele funcționale sunt extrem de nutritive și asociate cu o serie de beneficii puternice pentru sănătate. De exemplu, ele pot proteja împotriva bolilor, pot preveni deficiențele de nutrienți și pot promova creșterea și dezvoltarea corespunzătoare. Alimentele funcționale pot fi: alimente conveționale (alimente integrale bogate în nutrienți, cum ar fi fructele, legumele, nucile, semințele și cerealele) sau alimente îmbogățite cu vitamine, minerale, probiotice sau fibre. Ovăzul, de exemplu, conține un tip de fibre numite beta glucan, care s-a dovedit că reduce inflamația, îmbunătățește funcția imunitară și îmbunătățește sănătatea inimii.
Compușii naturali prezenți în dietă, clasificați ca alimente funcționale/nutraceutice, ar putea fi un element neprețuit al profilaxiei anti-îmbătrânire sau chiar al intervenției.
„Dintre cei mai studiați compuși capabili să activeze sirtuinele (cum ar fi polifenolii resveratrol, berberina și acid galic) precum și diferite diete și alimente capabile să moduleze activitatea SIRT sunt dieta mediteraneană, cardamomul verde și cacao.
Dintre alimentele cu cel mai mare conținut de sirtuine, dar și cu acțiune antioxidantă puternică, fac parte: kale, vinul roșu, căpșunile, ceapa roșie, soia (derivate: tofu, tempeh), pătrunjelul, uleiul de măsline extravirgin, ciocolata neagră (minimum 85% cacao), ceaiul verde, hrișca, turmericul, nucile, leușteanul, curmalele, afinele, caperele, cafeaua. O dietă bogată în aceste alimente, consumate în stare cât mai naturală, alături de un dietă alimentară moderat (cu un deficit de maxim 300 – 500kcal), poate declanșa în organism o sinteză mare de sirtuine.
Multe studii sugerează că speciile reactive de oxigen (ROS) care produc stresul oxidativ participă la mecanismul fiziopatologic al diferitelor boli umane, inclusiv boala Parkinson, scleroză multiplă, distrofie musculară, cataractă, glaucom, retinopatii, ateroscleroză, infarct miocardic, ischemie și sindrom de reperfuzie, emfizem pulmonar, ciroză hepatică, artroză și diverse tipuri de cancer. Speciile reactive provin din fumat, autostres, alimentație greșită, alcool, poluare etc.”, spune medicul prahovean Alin Scarlat.
Activitatea fizică ne prelungește viața
Exercițiile fizice efectuate regulat pot să contribuie la o bună calitate a vieții. Exercițiile fizice îmbunătățesc rezistența la stresul oxidativ (SO), care ar putea influența ritmul de îmbătrânire biologică și ar putea ajuta la menținerea funcției creierului. Exercițiile fizice efectuate regulat reduc stresul oxidativ prin reglarea în creștere a activității enzimelor antioxidante.
Exercițiul moderat-forțat efectuat de la o vârstă fragedă până la vârsta adultă are un impact important pe termen lung asupra sănătății. Exercițiile fizice au redus nivelurile plasmatice de glucoză, colesterol și trigliceride.
