Progresele în geroștiință permit oamenilor de știință și clinicienilor, pentru prima dată, să ia în considerare intervenții care vizează direct semnele care aparțin clar îmbătrânirii. Spre deosebire de abordările specifice fiecărei boli în parte, astfel de intervenții au potențialul de a preveni simultan mai multe boli de îmbătrânire dintr-o dată, îmbunătățind astfel considerabil durata de sănătate pentru majoritatea indivizilor.
Durata de sănătate poate fi definită ca perioada de viață lipsită de boli cronice și dizabilități
“În ultimii douăzeci și cinci de ani s-au înregistrat progrese uriașe în înțelegerea noastră a procesului de îmbătrânire biologică.
Sunt nouă procese distincte de îmbătrânire: instabilitate genomică, uzura telomerilor, modificări epigenetice, pierderea proteostazei, dereglarea sensibilității nutrienților, disfuncția mitocondrială, senescența celulară, epuizarea celulelor stem și comunicarea intercelulară alterată.
Deși aceste categorii se suprapun în mod evident interacționând între ele și este posibil să nu explice în mod cuprinzător îmbătrânirea, faptul că sunt mai corect și complet definite, reprezintă un pas important în înțelegerea îmbătrânirii în procese moleculare distincte.
Citește și: Secretele îmbătrânirii sănătoase și ale longevității – episodul 3
Ne putem gândi că, în principiu, ameliorarea oricăruia dintre procesele distinctive de îmbătrânire biologică ar putea întârzia sau inversa mecanismele îmbătrânirii și poate preveni bolile legate de vârstă.
Dirijarea mai multora dintre ele simultan, așa cum par să facă unele intervenții, ar putea avea un impact și mai mare asupra duratei de sănătate și a duratei de viață.”, crede dr. Alin Scarlat, doctor în științe medicale, director al Spitalului AS Medica Bucov.
Unele dintre cele mai comune semne ale îmbătrânirii sunt:
- Vedere afectată,
- Auzul afectat,
- Pierderea forței în mușchi,
- Pierderea densității osoase,
- Scăderea funcției sistemului imunitar,
- Scăderea capacității cognitive,
- Metabolism mai puțin eficient,
- Pierderea energiei,
- Pierderea părului,
- Scăderea echilibrului și a mobilității generale.
Instabilitatea genomului
Îmbătrânirea este un proces multifactorial care are ca rezultat un risc crescut de apariție a multor boli cronice.
Unul dintre cele nouă mecanisme propuse pentru procesul de îmbătrânire și care duce la mutații genetice și de asemenea la un risc crescut de cancer este instabilitatea genomică.
“Instabilitatea genomului, adică tendința genomului de a suferi modificări (mutaţii) ale ADN-ului, care apar în timpul diviziunii celulare este considerată un semn distinctiv al îmbătrânirii (genomul este zestrea noastră genetică prezent în fiecare celulă).
Acest lucru este deosebit de important atunci când deteriorarea ADN-ului afectează funcția celulelor stem. Deteriorarea celulelor stem reduce aportul de celule de înlocuire pentru reînnoirea țesuturilor. Celulele stem sunt celule de bază din care se formează toate organele care alcătuiesc organismul.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, unele celule se sustrag de la apoptoză (moarte celulară programată), acestea fiind celule senescente și fiind unul dintre motivele îmbătrânirii. Deteriorarea continuă a ADN-ului în timp acumulează aberații genetice, cum ar fi mutațiile și instabilitatea cromozomială.
Creșterea necontrolată a celulelor canceroase este probabil cea mai cunoscută consecință a deteriorării ADN-ului.”, consideră dr. Alin Scarlat.
ADN-ul defectat ar putea fi rădăcina îmbătrânirii
Repararea ADN-ului este un mecanism important prin care celulele mențin integritatea genomică.
Se crede că scăderea capacității de reparare a ADN-ului deteriorat sau defectele factorilor de reparare contribuie la îmbătrânirea prematură.
“Celulele noastre se bazează pe un genom stabil pentru a transmite cu exactitate materialul genetic. Aceste legături dintre deteriorarea codului genetic și alți piloni ai îmbătrânirii susțin ideea că deteriorarea ADN-ului ar putea fi rădăcina îmbătrânirii.
Cauzele instabilității genomice sunt fie din afara organismului: radiații, agenți alchilanți folosiți pentru tratarea cancerului, substanțe cu potențial toxic din mediu; fie din interiorul celulei cum este stresul oxidativ (rugina vieții) care atacă atât ADN-ul nuclear cât și ADN-ul mitocondrial.
Nu există medicamente care să stimuleze repararea ADN-ului și nici nu este ușor să îmbunătățești repararea ADN-ului din punct de vedere genetic.”, precizează medicul Alin Scarlat.
Restricția calorică (RC) este cea mai de succes intervenție pentru prelungirea duratei de viață
“Există dovezi că Restricția calorică (RC) este cea mai de succes intervenție pentru extinderea duratei de viață și/sau a sănătății organismelor.
Restricție alimentară – Restricția dietetică (RD)/Restricția calorică (RC) (reducerea aportului de calorii fără a provoca malnutriție) este singura intervenție cunoscută capabilă să mărească durata de viață la mai multe specii.
La oameni, astfel de intervenții sunt eficiente în scăderea prevalenței pierderii funcțiilor cauzate de vârstă și în protejarea împotriva patologiilor legate de vârstă, așa cum este evidențiată de modificările nivelului markerilor pentru diabetul de tip 2, hipertensiune arterială, boli cardiovasculare, cancer și demență.
Citește și: Secretele îmbătrânirii sănătoase și ale longevității – episodul 2
Deoarece RD de lungă durată nu este recomandată pentru majoritatea oamenilor și ar putea fi asociată cu efecte secundare nedorite, ar trebui luate în considerare intervenții alimentare mai puțin drastice și, prin urmare, sunt căutate medicamente sau suplimente care imită efectele RD.
Indivizii cu viață lungă din diferite grupuri au întârziat în mod similar vârsta de debut a cancerului, bolilor cardiovasculare, hipertensiunii arteriale, osteoporozei și accidentului vascular cerebral.
Boala cronică nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii. O perioadă prelungită de sănătate bună poate însoți o durată lungă de viață și este un obiectiv realizabil.”, declară medicul prahovean Alin Scarlat.
Substanțe și alimente cu efect anti-îmbătrânire
Se raportează că mai multe substanțe au efect anti-senescent (anti-îmbătrânire).
Valoarea terapeutică a resveratrolului a fost studiată pe larg în ultimele decenii, dezvăluindu-i activități biologice remarcabile, inclusiv efecte antioxidante, antiinflamatorii, anticancerigene și efecte cardio și neuroprotectoare.
“Printre compușii naturali care au extins semnificativ atât durata medie de viață sunt quercetina, fisetina, luteolina, rutina, curcumina, pirfenidona, miricetina, apigenina, catechina și galat de epigalocatechină, melatonina, daidzeina și genisteina.
Activitatea fizică, antrenamentul fizic regulat este capabil să îmbunătățească calitatea vieții.
Exercițiile fizice îmbunătățesc rezistența la stresul oxidativ, care ar putea influența ritmul de îmbătrânire și ar putea ajuta la menținerea funcției creierului.
Citește și: Secretele îmbătrânirii sănătoase și ale longevității – episodul 1
Dintre alimentele cu cel mai mare conținut de sirtuine (familie de proteine de semnalizare implicate în reglarea metabolică), dar și cu acțiune antioxidantă puternică, fac parte: kale, vinul roșu, căpșunile, ceapa, soia (derivate: tofu, tempeh), pătrunjelul, uleiul de măsline, ciocolata neagră (minimum 85% cacao), ceaiul verde, hrișca, turmericul, nucile, leușteanul, curmalele, afinele, caperele, cafeaua.
O dietă bogată în aceste alimente, consumate în stare cât mai naturală, alături de un plan alimentar moderat (cu un deficit de maxim 300 – 500kcal), poate aduce mari beneficii.”, precizează dr. Alin Scarlat.
Multe studii sugerează că ROS (radicali acizi liberi) participă la mecanismul fiziopatologic al diferitelor boli umane, inclusiv boala Parkinson, scleroza multiplă, distrofia musculară, cataracta, retinopatiile, ateroscleroza, infarctul miocardic, ischemia și sindromul de reperfuzie, emfizemul pulmonar, ciroza hepatică, artroza, diverse tipuri de cancer, glaucomul etc.
Celulele îmbătrânite pot duce la apariţia unor boli grave
“Celulele senescente în număr prea mare pot duce la apariţia unor boli grave, precum diabet, Alzheimer, boli pulmonare, osteoporoză, cancer.
În număr mic, celulele senescente pot contribui la oprirea dezvoltării tumorilor şi la diverse procese de vindecare”, susține dr. Valery Krizhanovsky, biolog, specialist în studiul biologiei moleculare.
Până acum se credea că nu există nicio soluţie pentru „a scăpa” de celulele senescente, pentru că acestea sunt rezistente la fenomenul natural de moarte celulară (apoptoză).
Laboratorul dr. Krizhanovsky, din cadrul Institutului Weizmann din Israel, a identificat două proteine care fac celulele imune la apoptoză şi a reuşit să le distrugă.
„Eliminarea celulelor senescente poate preveni sau întârzia disfuncția țesuturilor, extinzând durata de viață”, susţine acesta.
Cercetările continuă pe acest subiect, iar următorul pas este curăţarea din plămâni a celulelor senescente, pentru a vedea dacă acest lucru va duce la prevenirea ori încetinirea BPOC-ului (bronhopneumopatia obstructivă cronică). n.r. – BPOC este o boală respiratorie care determină îngustarea progresivă și ireversibilă a bronhiilor (căilor respiratorii inferioare) cu apariția scăderii capacității respiratorii pulmonare.
“Chiar dacă aceste studii nu prezintă încă o garanție a întârzierii îmbătrânirii și a obținerii unei calități mai bune a vieții, merită să ne uităm curioși în această direcție care poate, într-o bună zi, să ne aducă sănătate și alinare.”, concluzionează medicul Alin Scarlat.
