Avocatul Cristina Hamunga, alături de familia sa, consideră că, în aceste momente grele, cadrele medicale au cea mai mare nevoie de sprijin. A realizat că nu poate rămâne indiferentă, iar primul pas a fost să achiziționeze viziere de protecție, care, alături de combinezoane și măști, pot fi o barieră în calea virusului Covid – 19.
Spitalul Județean Ploiești, 27 martie 2020… În plină pandemie de coronavirus, mai mult ca oricând, cadrele medicale de la Spitalul Județean Ploiești, care se află în prima linie, atunci când vine vorba de combaterea coronavirusului, au nevoie de ajutorul tuturor.
Cristina Hamunga, avocat de profesie, a înțeles din prima clipă acest lucru. Și, prin gestul său, de a dona viziere de protecție personalului medical de la Spitalul Județean Ploiești a dorit să transmită un mesaj celor care se pot alătura unei campanii de ajutorare a cadrelor medicale.
„Vreau ca gestul meu să reprezinte un exemplu pentru membrii comunității noastre, ploieștene, din care fac parte eu și întreaga mea familie. Oferirea acestor viziere personalului medical din cadrul SJU Ploiești reprezintă de fapt un mesaj de încurajare a acestora, o definiție a respectului și recunoștinței pe care personal le port față de cadrele medicale care înfruntă pericolul în fiecare zi. Medicii și asistenții nu au doar obligația de a ne investiga, diagnostica și trata. Au și dreptul la o viața sănătoasă, la a nu-și expune familiile, au dreptul de a nu trai cu virusul la tâmpla. Avem obligația morală să îi ajutăm. Cred ca am reușit să le ofer curaj prin protecția acestor accesorii”, ne-a mărturisit Cristina Hamunga, care spune că simte „speranța că împreună vom reuși”.
„Să ne închidem în case ca într-o carapace de confort propriu, ca într-un glob de sticlă nu este singura soluție. Să ne protejam prin distanțare socială fizică este o modalitate pentru încetinirea chiar stoparea răspândirii virusului, dar să nu uităm că suntem ființe sociale și când această uriașă provocare o vom fi depășit și vom ieși din nou pe străzi, vom avea nevoie să ne regăsim și să reîntâlnim figurile familiare și prietenoase, suflete cu care să interacționăm, medici care să ne trateze de afecțiuni curente. Viața înseamnă mai mult decât să stam ascunși în spatele perdelei. Aceasta perioada nu se poate parcurge numai cu mâncare și distanțare socială. Aceasta perioadă se poate depăși doar cu suport uman reciproc”, spune Cristina Hamunga, care crede că este „vremea când putem afirma că un gest mic este apt să salveze o comunitate mare”.
Cum a apărut aceasta inițiativa?
Avocatul Cristina Hamunga povestește că „în momentul în care am înțeles că riscul declanșării răspândirii comunitare este major, am realizat că nu pot rămâne indiferentă”.
„Sunt medici și asistenți în cadrul SJU Ploiești pe care ii cunosc personal. Așa cum aceștia mi-au oferit mie, familiei mele, prietenilor mei protecție și siguranța din punct de vedere medical, ori de câte ori a fost nevoie, consider că este momentul să le dovedesc recunoștința, încrederea și suportul meu”, ne-a spus av. Cristina Hamunga.
Primul lot de 100 de viziere a ajuns, vineri, la Spitalul Județean Ploiești
„Acest prim lot de 100 de viziere este oferit de către mine, omul Cristina Hamunga și familia mea, soțul meu, Ovidiu Hamunga, fiul meu, Damian Hamunga și mama mea, Miclea Elena. Mai departe, inițiativa mea, restrânsă la un cerc de prieteni și oameni cu suflet mare, a reușit să colecteze fonduri pentru încă un lot de 250 de viziere, care vor sosi de la Brașov cel mai târziu marți, 31 Martie, astfel încât mare pare a personalului medical al SJU Ploiești va deține aceste accesorii de protecție”, spune Cristina Hamunga, care crede că și alți ploieșteni se vor mobiliza pentru ca „Maternitatea din Ploiești, care se află într-o situație critică în ceea ce privește echipamentele de protecție, Spitalul de Pediatrie, de care nu vorbește nimeni, și care are în mod cert nevoie de materiale de protecție, vor putea beneficia, prin grija noastră comună, de aceste accesorii. Acum este momentul să ne ajutam reciproc în aceasta luptă comună pentru supraviețuire, nu mâine, nu săptămâna viitoare când s-ar putea să fie prea târziu”.
