copil_gras_0c02a.jpg
„Gras și frumos”, „las’ să mănânce de toate acum că are timp să slăbească”, „mănâncă tot din farfurie” etc. sunt doar câteva dintre vorbele pe care le-am auzit în copilărie și care încă fac parte din ritualul multora. Cât de sănătoase sunt însă aceste concepții, ce efecte au ele pe termen lung, când încep părinții să conștientizeze și să ia măsuri în cazul kilogramelor mult prea multe ale copiilor lor, sunt aspecte discutate tot mai intens în ultima vreme. Obezitatea infantilă este în creștere, fiind și cauza care stă la baza a nenumărate boli.

Dr. Adrian Iorga, șeful Secției de Pediatrie de la Spitalul Orășenesc Vălenii de Munte, este unul dintre specialiștii căruia îi trec pragul din ce în ce mai mulți copii cu greutatea depășită. Din păcate, asemenea multora, a constatat că acest fenomen este într-o continuă creștere de la un an la altul. Alimentația, lipsa mișcării fizice, părinții excesiv de protectori sunt doar câțiva dintre factorii care fac să vedem în jurul nostru tot mai mulți copii obezi.

Iar vorba gras și sănătos pe care o tot auzeam la bunicii noștri și care, din păcate, a rămas ca o moștenire în concepțiile unor părinți, este contrazisă cu argumente de către medici.

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

„Obezitatea este boala secolului XXI, 30% din populația globului este afectată în prezent, iar prevalenţa ei este într-o continuă creştere. În România, doar 3 din 10 persoane sunt normoponderale.

Cauze de obezitate infantile:

• Alimentaţia – un studiu recent demonstreză că acei copii care înaintea vârstei de doi ani au ingerat prea multe proteine şi prea puţine lipide prezintă cea mai accentuată obezitate.

Pe măsură ce copilul creşte, alimentaţia bogată în lipide şi acizi graşi esenţiali, dar săracă în proteine, trebuie să se modifice, devenind săracă în lipide şi bogată în proteine şi glucide. Din păcate, adesea se înregistrează situaţia inversă. Copiii mici primesc o hrană cu conţinut mare de proteine, iar cei mai mari mănâncă prea gras şi prea dulce: hamburgeri, cartofi prăjiţi, biscuiţi, floricele de porumb etc. şi au acces aproape permanent la frigider.

• Televizorul , telefonul mobil,tableta–favorizează alimentaţia compulsivă: copiii mănâncă, fără să-şi dea seama, pungi întregi de chipsuri sau de covrigei, în timp ce se uită la desene animate sau la emisiunea preferată.

• Lipsa activităţii fizice – pierzând ore în şir în faţa televizorului, corpul arde mult mai puţine calorii decât atunci când facem mişcare. Înlocuind fotbalul sau mersul pe bicicletă cu desenele animate şi jocurile pe calculator, copiii tind să se îngraşe, la fel ca părinţii lor de altfel.

• Lipsa de somn – hormonul de creştere intervine în procesul de eliminarea excesului de masă corporală grasă. El este secretat numai în timpul somului nocturn. În consecinţă, copiii care nu dorm suficient pot înregistra un deficit al acestui hormon de creştere

• Părinţii excesiv de protectori – copiii singuri la părinţi sau cei proveniţi dintr-un cuplu divorţat sunt adesea mai cocoloşiţi decât ceilalţi. Primul gest al mamei faţă de copilul ei este acela de a-l hrăni. Nu trebuie să confundăm însă, ori să dăm copilului posibilitatea de a pune semnul egal între hrană şi dragoste.

• Boli endocrinologice

Reguli pentru prevenirea obezităţii la copii

• Reconsiderati: micul dejun, pentru a evita pofta de dulciuri de la ora 11. În meniu trebuie să figureze cerealele, fructele şi lactatele.
• Limitaţi: bomboanele, prăjiturile, lactatele grase, hamburgerii, chipsurile, prăjelile, carnea grasă şi...televizorul. Pentru copil, dar şi pentru restul familiei.

• Îndemnaţi: la practicarea unei activităţi fizice, cum ar fi mersul pe role, practicarea artelor marţiale, dansul, tenisul de masă, ciclismul etc. Iar pentru a da un exemplu, de ce să nu mergeţi în fiecare sâmbătă dimineaţa cu toată familia la înot sau în parc cu bicicletele?
• Înlocuiţi: dulciurile şi aluaturile de la gustare cu o felie de pâine integrală şi două pătrăţele de ciocolată neagră, o banană, o portocală sau un măr.

• Beţi: atât cât cere organismul, dar numai apă! Băuturile răcoritoare nu sunt recomandate, deoarece obişnuiesc copilul cu gustul dulce.
• Mâncaţi: la ore fixe şi evitaţi rontăielile între mese.

Mesaj de luat acasă:

Obezitatea la copil şi adolescent reprezintă un predictor semnificativ al obezităţii la vârsta adultă şi un factor de risc pentru complicaţiile multiple pe care le generează: boli cardiovasculare, hipertensiune arterială, diabet zaharat de tip 2, sindrom metabolic, apnee în somn, unele forme de cancer, complicaţii psihosociale”, ne-a declarat medicul pediatru Adrian Iorga.

Lupta cu kilogramele este un proces dificil și de durată, în care rolul principal îl are părintele. Acesta trebuie să conștientizeze că alimentația trebuie schimbată pentru toți cei din casă, că timpul alocat gadget-urilor trebuie să fie limitat, că va trebui să-și găsească timpul necesar pentru a-și duce copilul la un sport sau, de ce nu, să facă mișcare împreună cu cel mic.  

Foto cu caracter ilustrativ

copil_gras_129dd.jpg

image fea75
Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.
Liliana Maxim Minculescu
redactor
Mai multe despre autor și articolele sale

banner sos deces ultim 300 copyright.jpg

harold.jpg