fbpx

sf cruci.jpg

Credincioşii prăznuiesc în fiecare an, pe, 14 septembrie, Ziua Crucii, cea mai veche sărbătoare creştină. Este singura cu post aspru şi rugăciune ce apare atât în calendarul bizantin (ortodox şi greco-catolic), cât şi în cel latin.

La 14 septembrie se celebrează descoperirea, pe Muntele Golgota, de către împărăteasa Elena, a crucii pe care a fost răstignit Iisus şi înfăţişarea ei creştinilor, în Biserica Învierii din Ierusalim, în anul 355 d.H.

Spre deosebire de alte sărbători, Înălţarea Sfintei Cruci se cinsteşte cu post pentru că aduce aminte de patimile şi moartea Mântuitorului pe Golgota. Astfel, Crucea a devenit un simbol al victoriei asupra morţii şi păcatului.

Totodată, Ziua Crucii aminteşte de un moment semnificativ din viaţa Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. La Roma, împăratul Constantin avea razboi împotriva lui Maxentiu, un persecutor al creştinilor (307-312).

Obiceiuri și tradiții 

Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă, aduc belşug şi spor în muncă. Nu se mănâncă fructe care au ceva cu înfăţişare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune.

Din această zi, se crede că şerpii şi alte reptile încep să se retragă în ascunzişurile subterane, hibernând până în primăvară. La sate, încă se mai crede că şerpii, înainte de a se retrage, se strâng mai mulţi la un loc, se încolăcesc şi produc o mărgică numită "piatra nestemată", ce ar folosi pentru vindecarea tuturor bolilor.

De Ziua Crucii se strâng ultimele plante de leac (boz, micşunele, mătrăguna, năvalnic), care sunt duse, împreună cu buchet de flori şi busuioc, la biserică, pentru a fi puse în jurul crucii şi a fi sfinţite. Plantele astfel sfinţite se păstrează apoi în casă, la icoane sau în alte locuri ferite, fiind folosite pentru vindecarea unor boli, dar şi la farmecele de dragoste.

Oamenii merg la biserică şi dau de pomană ulcele noi, pline cu apă curată, miere sau mied, împodobite cu fir roşu, acoperite cu un colăcel/covrig şi o lumânare.

Monedele sfinţite în această zi, păstrate în portofel, alături de o cruciuliţă aduc belşug şi spor în muncă. Nu se mănâncă fructe care au ceva cu înfăţişare de cruce: usturoi, nuci, pepeni, prune.

Tot în această zi, în Bucovina se făceau ritualice cu scop apotropaic sau fertilizator. De pildă, oamenii atârnau în ramurile pomilor fără de rod cruci de busuioc sfinţit, crezând că astfel vor avea parte de recoltă bogată în toamna viitoare.

Se spune că în ziua de Înălţarea Sfintei Cruci se termină vara și începe, cu adevărat toamna. Popular, se spune că, dacă tună în această zi, va fi o toamnă lungă, iar dacă trece un cârd de ciori, va cădea bruma.

După Ziua Crucii nimeni nu mai are voie să omoare şerpi. În ziua aceasta nu se taie lemne, ca să nu vina şerpii în casă.

sursa: crestinortodox.ro

Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.

banner sos deces ultim 300 copyright.jpg
harold.jpg
970.jpg
Macheta-Paste_CONPET-970x250px_e5752.jpg