gabi-lunca.jpg

Credinţă. Spectacol. Pocăinţă totală. Ei sunt romii ortodocşi care au trecut la religia penticostală, un cult recunoscut oficial în România, cu săli de adunare, reguli stricte, învăţământ teologic şi aproape 400 de mii de adepţi care cred că Dumnezeu este răspunsul la toate întrebările şi necazurile lor. Credinţa le-a schimbat radical stilul de viaţă. Mulţi au renunţat la tradiţia lor din moşi strămoşi: muzica lăutărească.

„Dacă-mi dai toată ţara să cânt o strofă dintr-un cântec lăutăresc, nu mă uit la nimic, am făcut o juruinţă. Cu Dumnezeu nu e de joacă”, spune celebra cântăreață de muzică de petrecere Gabi Luncă.

„Mulţi încă nu sunt hotărâţi dacă să se declare romi sau nu, majoritari adică. Sunt comunităţi de oameni care foarte greu pot fi integraţi”, spune pastorul Emanuel Onoriu.

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

„Orice pregătire şi orice instituţie din România nu ne-a civilizat pe noi, romii, cred. Pocăinţa este, pot să spun, cea mai frumoasă şcoală, şcoală nu numai de reabilitare, dar şi de mântuire şi schimbare”, arată pastorul Vasile Căpitanu.

Varoval new thermo services Contact Varoval new thermo services

De la manele și bani, la gospel și rugăciune

Lumea a auzit de comuna Glina, pentru că acolo se află groapa de gunoi a celui mai mare oraş din România, Bucureşti. Pentru cunoscători, însă, Glina înseamnă altceva: unul din locurile în care trăiesc cei mai mulţi lăutari care au trecut la religia penticostală: 20 de muzicanţi s-au pocăit şi alţi 50 se află în plin proces de convertire. Au renunţat la bani, prieteni, libertate şi, în transformarea lor, au rezistat tuturor ispitelor.

Nicu Zâna – lăutar, povestește despre reacțiile cu care s-a confruntat în momentul în care a decis să treacă la religia penticostală: „Băi nebunule, te-ai dus acolo la ăia, unde vă îngropaţi în cearceafuri din astea, te-ai dus la pocăiţi, să nu mai bei, să nu mai fumezi, să nu mai...?”

„Au început să vină băieţii după mine, lăutarii, să-mi aducă arvună, să mă duc la altă nuntă. Am făcut faţă la câţiva, le-am spus că m-am pocăit şi nu mai cânt la nunţi. Au început să mă dea de nebun. Cum, mă, eşti nebun la cap? Cum nu mai cânţi? Da' ce Dumnezeu e ăsta? Da' ce pocăinţă e asta?”, povestește Fane Macioi, pastor.

- Cum era înainte viaţa dumneavoastră înainte să vă pocăiţi? Viaţa dumneavoastră de lăutar?

- O viaţă foarte frumoasă. O viaţă care, după cum ştie foarte multă lume despre viaţa de lăutar, cam ai tot ce-ţi trebuie. Distracţie, plăceri pământeşti, dar trecătoare. Dar acum, de când m-am pocăit, de când m-am întors la Dumnezeu şi mulţumesc lui Dumnezeu, dragostea şi bucuria şi fericirea care era odată la mine în casă acum s-a însutit, spune Sorin Mocanu, lăutar.

„Cu cât că... cânt, mă iubeşte şi omenirea care nu e pocăită. De ce? Că vede că nu mai fumez, s-a schimbat ceva puternic, care eu unde vedeam lumina seara, mă duceam acolo să beau cu persoana aceea”, spune Nicu Zâna, lăutar.

Din alcoolic, misionar

Nicu Zâna a fost odată sufletul petrecerilor. A cântat de mic la acordeon şi cu vocea. A urcat pe scene cu legende ale muzicii lăutăreşti, precum Toni Iordache sau Florică Roşioru. Când l-a cunoscut pe Dumnezeu se afla în mare necaz, ajunsese alcoolic, era bolnav de ulcer de la băutură.

„Și a venit sora şi mi-a spus: Nicule, vino la Dumnezeu, că uite în ce hal eşti! Dumnezeu poate să te vindece să laşi băutura, toate lucrurile, că Dumnezeu e bun şi te vindecă! Şi aşa e, că Dumnezeu vindecă şi în zilele noastre”, spune Nicu Zâna.

Tot talentul, tot simţul muzical, Nicu Zâna îl investeşte acum în cel pentru care cântă: Regele Iisus. A păstrat linia melodică a muzicii lăutăreşti şi a schimbat doar versurile, din lumeşti în cereşti.

Povestea lăutarilor pocăiți

Sorin Mocanu are 48 de ani şi de aproape 40 cântă la acordeon şi cu vocea. S-a pocăit cu cinci ani în urmă. Avea căutare, bani, talent, dar parcă era gol pe dinăuntru şi nu avea, de fapt, nimic.

„Eram într-una din zile în care, aşa cum v-am spus, ca fiecare lăutar obişnuia să facă un şpriţ, să facă un chef, iar într-una din zile eram într-o noapte în care petrecusem cu băieţii, am ajuns acasă şi ajuns acasă, am continuat la mine acasă şi într-o după-amiază trebuia să cobor undeva să mă duc să mai cumpăr, să mai cumpăr ceva băutură şi atunci un grup de fraţi ieşea din biserică, de la adunare, se terminase adunarea şi... Băi, ştiţi ceva? Aş vrea să am şi eu o dată un dialog cu voi, să pot să stau şi eu o dată cu voi, zic,  dar ştiţi, nu vreau să vin în biserică”, povestește Sorin Mocanu.

Citește continuarea pe digi24.ro

 


Drepturi de autor și renunțarea la răspundere juridică

Site-ul Observatorul Prahovean (www.observatorulph.ro) conține, pe lângă fotografiile și materialele produse de jurnaliștii noștri, materiale protejate prin drepturi de autor a căror utilizare nu a fost întotdeauna autorizată în mod expres de către deținătorul drepturilor de autor.

În concordanță cu misiunea noastră, aceea de a asigura dreptul la informare al cetățenilor, considerăm că aceasta reprezintă o "utilizare corectă" și neangajantă în domeniul legilor copyright a oricărui material protejat prin drepturi de autor, așa cum este prevăzut în legislația națională, europeană și internațională (ex.: secțiunea 107 din Legea drepturilor de autor din SUA, Directiva UE, DIRECTIVA (UE) 2017/ 1564 și Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, actualizată – Art. 35, lit. f).

Excepție fac cazurile materialelor publicitare plătite (marcate cu: ”Publicitate” sau ”(P)”), acolo unde răspunderea juridică asupra textelor/fotografiilor aparțin în totalitate clientului nostru.

Dacă doriți să utilizați materiale protejate prin drepturi de autor de pe acest site în scopuri proprii, care depășesc utilizarea corectă, trebuie să obțineți permisiunea de la proprietarul drepturilor de autor.

Eveniment
  • Luni, 03 Decembrie 2018
  • De Andra Ilie

Cine este tânărul înjunghiat mortal în București

Un tânăr a fost înjunghiat mortal într-un imobil din București. UPDATE Surse din anchetă susţin că victima şi criminalul erau prieteni şi ar fi băut toată noaptea până dimineaţă, când între cei doi ar fi...