Două boli care nu au simptome clare în stadiile incipiente omoară anual peste 4.000 de femei în România. Cancerul de col uterin şi cancerul de sân sunt afecţiunile cu care sunt diagnosticate tot mai multe românce, dar a căror apariţie şi dezvoltare poate fi prevenită prin prezentarea periodică la un control ginecologic şi testarea Babeş-Papanicolau. „Prevenţia reprezintă, de fapt, totalitatea testelor pe care le facem cu scopul de a diagnostica leziuni precanceroase. Deci, când nu este un cancer invaziv şi când tratamentul este simplu şi eficient în 100% din cazuri”, a explicat pentru gândul, Gică Nicolae, medic specialist obstretică-ginecologie în cadrul Spitalului Filantropia. În cazul cancerului de col uterin, ţara noastră se situează pe primul loc în Europa în topul deceselor, potrivit statisticilor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. În anul 2012, incidenţa cancerului de col uterin a atins o rată de 28,7 cazuri la 100.000 de femei, iar rata de mortalitate a fost de 10,8 decese la 100.000 de femei, de 3 ori mai mare decât media europeană. Unde apare problema? Un studiu recent al Institutului Naţional de Medicină Sanitară publicat într-o revistă de specialitate, arăta că doar 15-20% dintre femeile din România se prezintă la medicul ginecolog pentru o consultaţie de rutină, dintre care, femeile din mediul rural fac vizite la cabinetul ginecologic în proporţii tot mai mici, ajungând până la procentul de 0,5%.
Cancerul de sân şi cancerul de col uterin sunt principalele două cauze ale deceselor în rândul femeilor din România. În perioada 2012-2014, în ţara noastră, s-au înregistrat la medicul de familie 19.707 cazuri de cancer de sân şi 9.657 de cazuri de cancer de col uterin, potrivit datelor furnizate de Ministerul Sănătăţii. Dintre acestea, 9.893, respectiv 5.038 s-au soldat, în final, cu decesul pacientei bolnave. În cele mai multe dintre cazuri este vorba despre paciente aflate la vârsta fertilă, cel mai important interval, potrivit specialiştilor, fiind cuprins între 45 şi 55 de ani.
Paradoxul este că 90% dintre aceste decese puteau fi prevenite printr-un simplu control ginecologic făcut periodic. Potrivit medicilor specialişti, în cazul cancerului de col uterin, prevenţia este simplă şi facil de realizat, prin intermediul testării Babeş-Papanicolau, realizată periodic de către toate femeile care şi-au început viaţa sexuală, alături de măsurile minime de igienă intimă şi sexuală.
„Consultul ginecologic se recomandă la toate femeile, mai ales la cele care au activitate sexuală şi înaintea începerii vieţii sexuale în cazul în care au o simptomatologie în sfera pelvină sau, în principal după vârsta de 25 de ani dacă până în acel moment femeia nu a avut relaţii sexuale. Femeile care nu au nicio problemă ginecologică se pot prezenta o dată pe an în condiţii optime”, a explicat medicul Gică Nicolae.
Cancerul de col uterin şi cancerul de sân pot fi prevenite
„Există un test, Babeş-Papanicolau, în care noi, prin recoltarea unor celule care se găsesc la nivelul colului şi examinarea la medicul neopatolog, putem să punem diagnosticul de neoplazii cervicale. Deci, cancerul de col uterin poate fi diagnosticat în stadii când este doar o leziune precursoare. Prin testul Papanicolau noi putem diagnostica stări precanceroase, când prin tratamente fie locale, cu mici intervenţii de tip conizaţie, excizie a acelei porţiuni, putem trata aceste leziuni şi pacienta poate avea, ulterior o evoluţie normală, sănătoasă”, a explicat medicul Gică Nicolae, specialist în obstretică-ginecologie.
În cazurile grave, când se pune în discuţie afectarea acestor funcţii, medicii discută cu pacientele pentru a ajunge la soluţia cel mai puţin radicală pentru pacientă. „În alte cazuri, este nevoie de o intervenţie un pic mai avansată, dar oricum, în stadiile precanceroase, tratamentul, care poate ajunge până la ablaţia uterului, şansele de supravieţuire sunt de 100%. Deciziile se iau în funcţie de vârsta pacientei, de dorinţa de a procrea şi, nu în ultimul rând, în funcţie de rezultatul citologic, adică ce tipuri de celule vizualizăm”, spune medicul.
Situaţia se schimbă în cazul cancerului de sân. Acesta nu poate fi depistat printr-o metodă de similară cu cea folosită în cazul cancerului de col uterin. Pe lângă clasica palpare, pe care o poate face femeia chiar acasă, cancerul de sân se diagnostichează în stadiile incipiente prin mamografii, adică radiografii făcute la nivelul sânului prin intermediul cărora pot fi identificate leziunile.
Mamografia reprezintă o metodă prin care diagnosticul de cancer de sân se pune precoce, adică atunci când nu poate fi diagnosticat la un consult ginecologic şi nu pot ridica suspiciunea nici măcar pacientei care îşi face autopalparea sânilor acasă. Supravieţuirea şi tratamentul în cazul tumorilor în stare incipientă dau cifre diferite faţă de cazul în care tumora este deja într-un stadiu avansat şi, foarte probabil, a invadat şi alte zone din vecinătatea sânului. Cel mai adesea, cancerul de sân se transmite ganglionilor axilari.
„În ceea ce priveşte cancerul de sân, autopalparea rămâne prima măsură. Apoi, orice modificare la nivelul sânului trebuie să fie un factor de alarmă. Prin orice modificare înţelegem orice modificare de dimensiune, de aspect, de consistenţă, de culoare, orice secreţie apărută la nivelul mamelonului trebuie să fie un factor de alarmă, mai ales dacă această secreţie este în afara intervalului în care femeia este însărcinată sau alăptează, orice modificare a mamelonului. Aceştia sunt factori de alarmă care trebuie să determine pacienta să meargă la medicul de familie, dacă nu mai departe la medicii specialişti pentru a obţine un diagnostic cât mai precoce”, a explicat şi medicul oncolog Laurenţiu Simion.
De ce nu merg româncele la controlul ginecologic?
Campaniile de informare au existat şi totuşi, româncele nu se prezintă la medicul ginecolog nici măcar o dată pe an, aşa cum ar fi normal. Din studiul realizat de Institutul Naţional de Medicină Sanitară, pentru realizarea căruia au fost chestionate femei din mediul rural, reiese că 45% dintre ele ştiau ce înseamnă un test Papanicolau, în timp ce 52% dintre ele cunoşteau câteva simptome ale bolilor ginecologice.
„Femeile trebuie să ştie că, chiar dacă au o situaţie financiară precară, ele îşi pot face aceste consultaţii de rutină gratuit. Atât la stat, bineînţeles, prezentând un bilet de trimitere de la medicul de familie, cât şi la privat. Majoritatea centrelor medicale private din România au şi contracte cu CNAS şi oferă consultaţii pacientelor care se prezintă cu trimitere de la medicul de familie. Ele nu mai plătesc bani în plus pentru consultaţiile de rutină, nu vorbim despre alte investigaţii care se impun sau alte teste”, explică medicul.
Controalele periodice de la vârste tinere: salvarea româncelor de la moarte
Cancerul se dezvoltă la orice vârstă şi, potrivit medicilor, în ultimii ani apare de la vârste tot mai tinere, atât în ceea ce priveşte sânul, cât şi colul uterin. Cele mai tinere paciente dezvoltă cancer de sân începând chiar de la 18 – 19 ani. Medicul oncolog Laurenţiu Simion a explicat că în cazul cancerului, cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât boala evoluează mai repede. „Cu cât pacientul este mai tânăr, cu atât viteza de refacere a ţesuturilor, de creştere a celulelor, este mai mare. În momentul în care ajunge la 90 de ani şi îi ia două săptămâni să se vindece o zgârietură la un deget şi celulele tumorale cresc şi ele mai încet, se dezvoltă mai încet”, explică medicul.
„În ceea ce priveşte sânul, temerea destul de mare a femeilor este legată de aspectul pe care îl vor avea, de relaţia în continuare cu sexul opus, de gradul de acceptare în continuare de către partener, indiferent că este soţ, prieten sau ce relaţie are femeia respectivă. Multe dintre femeile tinere se bucură de posibilitatea reconstrucţiei şi o văd ca pe o speranţă de care se agaţă: ‘Ok, dacă îmi merge bine, peste un an sau doi, când este totul în regulă se poate face asta’. Noi încurajăm femeile în ideea asta fiindcă fiecărui pacient îi trebuie un suport psihologic, o speranţă de care să se agaţe ca să meargă mai departe, să se agaţe”, explică medicul.
În situaţia cancerului de col uterin, cea mai mare problemă care poate apărea în urma intervenţiei chirurgicale este eliminarea uterului şi, implicit, pierderea oricărei şanse a femeii de a mai avea copii. Totuşi, ea îşi poate păstra posibilitatea de a avea viaţă sexuală. Medicul chirurg oncolog a explicat că femeile care rămân fără uter şi fără posibilitatea lubrifierii naturale a vaginului, pot apela la soluţia lubrifierii artificiale, cu produsele care se găsesc la farmacii sau supermarketuri, astfel încât să-şi continue viaţa sexuală.
Pentru a evita aceste situaţii, femeile sunt sfătuite ca „Ori de câte ori apare o problemă de sănătate să se prezinte la medic, să nu aştepte să treacă de la sine. Uneori va trece, alteori nu. Nu îţi poţi asuma riscul acesta. Apoi, măsurile corecte de igienă, măsurile de igienă a vieţii sexuale, atenţie la parteneri, folosirea prezervativului de câte ori e necesar, vaccinările trebuie făcute”, după cum concluzionează medicul Laurenţiu Simion.
sursa: gandul.info