După aproximativ trei ore de discuții, cei nouă judecători ai CCR au amânat pentru duminică, 28 decembrie, o decizie pe legea Guvernului Bolojan prin care ar crește vârsta de pensionare a magistraților și le-ar fi diminuate pensiile.
Din articol
„Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție – 28 decembrie ora 13,00”, a anunțat CCR.
În 28 decembrie, când a fost stabilit noul termen, se va împlini o lună de când România trebuia să adopte aceste modificări la pensiile magistraților, pentru a primi de la Comisia Europeană 231 milioane de euro prin PNRR.
Ce invocă ICCJ în sesizarea către CCR
În sesizarea către CCR, Înalta Curte a susținut, printre altele, că modificările făcute de Guvernul Bolojan „discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu”.
Instanța supremă susține că legea încalcă Constituția prin faptul că:
- „Discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu;
- Încalcă brutal independența justiției;
- Elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați;
- Încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO;
- Încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale;
- Utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept”.
Ce prevede legea adoptată de Guvernul Bolojan
Pentru această lege Guvernul Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament a doua oară în 2 decembrie. Legea a primit aviz negativ de la Consiliul Superior al Magistraturii.
Legea prevede următoarele modificări în privința pensiilor magistraților:
- „stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii;
- instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- instituirea condiției de vechime în muncă de cel puțin 35 de ani;
- creșterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generație de magistrați;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eșalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
- introducerea etapizată a condiției de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiție care va fi introdusă treptat.
- Proiectul mai stabilește un cuantum al pensiei de 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor pentru care au fost reținute contribuții de asigurare socială realizate în ultimele 60 de luni de activitate înainte de data pensionării, cu limitarea cuantumului net al pensiei de serviciu la 70% din venitul net avut în ultima lună de activitate, înainte de data pensionării”.
