Sute de redacții de presă, asociații medicale, ONG-uri, profesori, artiști, scriitori și doctori protestează față de discursul urii de la România TV, în cazul morții ziaristei Iulia Marin. CNA, dar și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării s-au autosesizat și vor analiza responsabilitatea titularului licenței, dar și a persoanelor care au comentat în mai multe emisiuni la România TV decesul jurnalistei. În cazul în care stabilește că a fost comisă o faptă de discriminare prin încălcarea demnității umane, Consiliul Național al audiovizualului poate dispune suspendarea emisiei pe o anumită perioadă de timp, iar CNCD poate aplica amenzi între 2.000 și 100.000 de lei.
Jurnalista Libertatea Iulia Marin, cu o experiență în presă de 11 ani, a murit marți, la doar 32 de ani, după o chinuitoare luptă cu suferința psihică. A scris, asumat, deschis și fără să îi fie rușine, despre problemele sale de sănătate mintală, atât pe pagina ei de Facebook, dar și și pe blogul său, „În Terapie”.
Postul România TV a avut un derapaj, miercuri seară, la adresa jurnalistei decedate. Realizatorul Victor Ciutacu a sugerat că ziarista nu ar fi trebuit să lucreze deoarece era „tulburată psihic”.
„Fata asta făcea anchete după ce avusese trei tentative de suicid şi trei internări la spitalul nouă, la Obregia. Nu-ţi pui problema, tu, ca angajator – bun, fără să-i limitezi dreptul de muncă, doamne fereşte – dacă fata aia e în deplinătatea facultăţilor mintale? Și dacă fata aia e în deplinătatea responsabilităţii de a-i pune nişte anchete grele în braţe?
Ai vreo garanţie, dincolo de scriitura corectă şi de documentele prezentate, că ancheta aia e făcută în afara unei rătăciri, din desele rătăciri pe care le avea fata asta?(…) Până la urmă, pixul domnişoarei Marin e o armă, care folosită cu ticăloșie poate distruge destine”, a spus Ciutacu pe post, miercuri.
Citește și: Jurnalista Iulia Marin a murit la doar 32 de ani
Discuțiile purtate în studio au scandalizat opinia publică. Au apărut valuri de reacții, chiar și un protest față de discursul urii, semnat de zeci de persoane, de publicații, asociații medicale şi de ONG-uri, protest ce face apel inclusiv la clienții de publicitate ai televiziunii.
„Nu e întâia dată când, în spațiul audiovizual, se promovează un limbaj și idei care incită la ură”
„Noi, instituțiile și organizațiile care semnează acest apel public, respingem ferm discursul împotriva persoanelor cu afecțiuni psihice, promovat în prime-time de postul România TV în seara zilei de 19 aprilie 2023. În acord cu valorile profesiilor noastre, de medici, psihologi, profesori, jurnaliști, artiști, reprezentanți ai societății civile, o spunem cu toată claritatea și responsabilitatea: astfel de mesaje sunt nedemocratice și încurajează izolarea oamenilor cu afecțiuni psihice.
Nu e întâia dată când, în spațiul audiovizual, se promovează un limbaj și idei care incită la ură. De data aceasta, victima principală este o persoană care nu se mai poate apăra: jurnalista de 32 de ani Iulia Marin, care a decedat acum câteva zile și care și-a făcut meseria cu dedicare și talent. Integritatea și discernământul ei profesional n-au fost puse niciodată sub semnul îndoielii.
Ziarista s-a luptat cu o suferință psihică diagnosticată și tratată ani de zile, timp în care Iulia a continuat să muncească, așa cum o fac milioane de femei și bărbați din România, care muncesc în condițiile în care au diverse boli, de la cancer la nevroze și de la suferințe cardiace la diabet sau bipolaritate.(…)
„Noi, semnatarii acestui apel, refuzăm să credem că România poate asista la normalizarea discriminării la adresa celor cu suferințe psiho-emoționale”
Nu este normal, nu este omenește să instigi împotriva celor suferinzi, indiferent de boala lor și să le pui sub semnul îndoielii capacitatea de a-și câștiga existența, în mod liber și demn.
Ne adresăm următoarelor autorități publice, dar ne adresăm și organizațiilor din domeniul publicității, precum și firmelor private care își derulează campanii publicitare pe postul de televiziune România TV.
„Este prevăzută în codul dumneavoastră de responsabilitate socială asocierea cu posturi TV care incită la discriminare?”
Oricât de rău vă produce lectura, vă rugăm să faceți efortul de a citi, ca să respectăm nu doar șocul din familiile oamenilor atacați direct, dar și oroarea care cuprinde orice om martor la promovarea unor asemenea idei, despre inferioritatea copiilor, părinților și prietenilor noștri bolnavi. Pe aceste firme naționale și internaționale, precum și pe organizațiile precum IAA și RAC, care autoreglementează etica din publicitatea românească, le întrebăm: este prevăzută în codul dumneavoastră de responsabilitate socială asocierea cu posturi TV care incită la discriminare?
Către CNA ne adresăm, respectuos, și îi întrebăm când vor face, cu adevărat eficient, din interesul publicului motivul existenței lor ca instituție? Noi, ca societate, am ajuns ca în schimbul licențelor gratuit acordate posturilor TV pentru a ne informa, să primim insulte și instigări la ură.
Către Consiliul pentru Combaterea Discriminării înaintăm rugămintea de a privi minutele acestei emisiuni care, în opinia noastră, a dus limbajul urii la noi cote, chiar și pentru nivelul substandard al unor posturi TV din România.
Încheiem această scrisoare printr-un apel către toți cei care se simt, deseori pe bună dreptate, prea lipsiți de speranță, de putere și de metode de a mai crede că putem schimba ceva: dacă nu ne ridicăm vocile acum, pentru a proteja memoria unui om care nu se mai poate apăra, atunci când merită să vorbim?”