În Sfânta zi de Paşte, creştinii ortodocşi respectă o serie de tradiţii, obiceiuri şi superstiţii pentru a avea prosperitate, noroc şi sănătate întregul an.
Sărbătoarea Paştelui este însoţită de numeroase tradiţii, obiceiuri şi superstiţii, unele moştenite din generaţie în generaţie, potrivit antena3.ro.
Învierea Domnului este prilej de reunire a familiei în jurul mesei cu preparate tradiţionale, este motiv de bucurie şi de optimism.
Potrivit unei tradiţii creştine, cei care părăseasc această lume în Sfânta zi de Paşte, se duc direct în Rai.
O altă tradiţie mai spune că porţile Raiului sunt deschise în această zi, şi, de asemenea, având în vedere că cerurile se deschid, sufletele răposaţilor se întorc acasă, pentru a-i proteja pe cei dragi.
În noaptea de Înviere, credincioşii ortodocşi merg la biserică, să ia lumină şi să cânte Învierea Domnului.
Tradiţii, obiceiuri şi superstiţii de Paşte
Se spune că de Paşte este bine ca oamenii să fie îmbrăcaţi cu o haină nouă, care ar simboliza purificarea.
Se spune că masa de Paşte trebuie să se începă cu consumul unui ou, existând credinţa că astfel trupul va fi sănătos întreg anul, dar şi peşte – pentru a fi sprinten precum acesta.
O altă tradiţie arată că dacă în ziua de Paşti prima persoană care intră în gospodărie este bărbat, acolo va exista noroc peste an.
În afara acestora există tradiţii şi obiceiuri particulare întâlnite în anumite regiuni geografice sau în anumite comunităţi.
Spre exemplu, în Moldova, în noaptea de Înviere, după slujba de la miezul nopţii, credincioşii obişnuiesc să însoţească momentul Învierii prin pocnitori care semnifică alungarea spiritelor rele.
Tot în ziua de Paşte, pentru a alunga secetă se aruncă mac în râu. Zahărul sfinţit este element tămăduitor pentru vitele bolnave, ceapa şi usturoiul au rol de protecţie împotriva insectelor, făina se presară pe câmp pentru ca rodul grâului să fie cel aşteptat.
De Paşte, fetele nemăritate să meargă la biserică şi să spele clopotniţa cu apă neîncepută, iar dimineaţa trebuie să se spele cu aceasta pe faţă existând credinţa că astfel vor fi curtate de băieţii „de însurat” din localitate.
În unele zone din Moldova există tradiţia ca în dimineaţa Învierii, preotul să meargă el pe la casele oamenilor – aşezaţi în formă de cerc, cu lumânări aprinse – pentru a sfinţi coşul cu bucatele pascale.
În zona Bihorului, există o tradiţie care arată că oul împodobit de Paşte prevesteşte norocul: dacă după 40 de zile acesta nu se strică, atunci persoana va fi norocoasă.
Ce să nu faci sub nicio formă în ziua de Paşte
De asemena, nu este bine ca de Înviere să se doarmă, fiindcă restul anului va aduce somnolenţă, ghinion sau recolte slabe.
În ziua de Paşti se mai spune că nu e bine să se consume oul cu sare, iar pasca sau anafura sunt considerate tămăduitoare dacă se păstrează peste an bucăţele din acestea.
La fel ca de Revelion, pragul casei nu trebuie trecut de o femeie, ci de un bărbat.
O altă tradiție veche spune că nu este indicat ca toată familia să mănânce din ouă diferite, ci doar din primul ciocnit pentru a fi veșnic împreună.
Rugăciune făcătoare de minuni de Paşte către Mântuitorul Iisus Hristos
„Doamne, Iisuse Hristoase, Dumnezeul nostru, Care ai plâns pentru Lazăr și lacrimi de întristare și de milostivire ai vărsat pentru dânsul, primește lacrimile mele. Cu patimile Tale, vindecă patimile mele.
Cu rănile Tale, tămăduiește rănile mele. Cu Sângele Tău, curățește sângele meu și amestecă în trupul meu mireasma trupului Tău cel de viață făcător. Fierea cu care vrăjmașii Te-au adăpat să îndulcească amărăciunea cu care potrivnicul m-a adăpat.
Trupul Tău întins pe Cruce să întindă către Tine mintea mea, cea trasă jos de diavoli. Capul Tău, pe care l-ai aplecat pe Cruce, să înalțe capul meu cel pălmuit de potrivnici.
Preasfintele Tale mâini, pironite de cei fără de lege pe Cruce, să mă tragă spre Tine din prăpastia pierzării, precum a făgăduit preasfântă gura Ta. Fața Ta, cea batjocorită cu pălmuiri și cu scuipări, să umple de strălucire fața mea cea întinată în fărădelegi. Amin!”