România este pe cale să piardă 2,8 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), respectiv 700 de milioane de euro după ce a întârziat să îndeplinească mai multe jaloane din cererea de plată numărul 2, iar alte 2,1 miliarde de euro după ce a înregistrat o creștere economică peste așteptări în 2021 – iar Guvernul a decis că aceste fonduri vor fi tăiate de la energie, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri, arată un document consultat de Economedia și G4Media.
700 de milioane de euro din cererea de plată numărul 2, în pericol
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) recunoaște într-un document oficial că este gata să abandoneze 700 milioane de euro din tranșa doi de plată din cauza neîndeplinirii tuturor țintelor și jaloanelor din PNRR aferente tranșei doi, potrivit g4media.ro.
Mai precis, există șase jaloane neîndeplinite din cererea de plată numărul doi, două dintre ele fiind critice pentru a primi plata: legea decarbonizării și legea avertizorului de integritate.
Jaloane neîndeplinite:
- Jalonul 114 – Legea decarbonizării – Responsabil Ministerul Energiei – Pentru îndeplinirea satisfăcătoare a acestui jalon se așteaptă transmiterea de către Ministerul Energiei a unui cover note actualizat care să includă observațiile MIPE transmise în data de 28.03.2023.
- Jalonul 430 – Legea privind protecția avertizorului de integritate publică – Responsabil Ministerul Justiției
- Jalonul 129 – Semnarea contractelor pentru construirea unei capacități de electrolizoare noi de cel puțin 100 MW – Responsabil Ministerul Energiei
- Jalonul 133 – Semnarea contractelor pentru proiecte de cogenerare de înaltă eficiență pe gaz și încălzire centralizată – Responsabil Ministerul Energiei
- Jalonul 97 – Apel de proiecte pentru renovarea și renovarea integrată în scopul asigurării eficienței energetice (consolidare seismică și eficiență energetică) pentru clădiri rezidențiale – Responsabil Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
- Jalonul 213 – Intrarea în vigoare a modificărilor aduse cadrului de reglementare pentru a se asigura sustenabilitatea pensiilor din cadrul pilonului 2 – Responsabil Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și Autoritatea de Supraveghere Financiară – Autoritatea de Supraveghere Financiară a transmis în data de 24.03.2023 „Analiza privind modul de realizare de către România a angajamentelor aferente Jalonului 213 din PNRR referitoare la flexibilizarea investițiilor fondurilor de pensii private”, însă aceasta nu răspunde exact solicitărilor Comisiei Europene. Analiza justifică rațiunea și considerentele pentru care au fost limitate procentele de investiții private de capital (de la 10%, la 1%, 3% și 2 respectiv 5%), în condiții de prudențialitate ridicată dată de noul context geopolitic, dar nu indică modalitatea prin care statul român urmărește să flexibilizeze investițiile pe viitor.
2,1 miliarde de euro, tăiate după o creștere economică peste așteptări – de unde se taie
Guvernul a adoptat în ședința de Guvern din data de 22 martie Memorandumul cu tema: „Aprobarea propunerii de diminuare a alocării aferente contribuției financiare maxime (grant) și a sprijinului financiar (împrumut), în valoare de 2.110.858.750 EUR, a Planului național de redresare și reziliență al României”.
Tăierea vine în contextul în care formula de alocare a fondurilor pentru PNRR a fost determinată de numărul populației, rata șomajului și PIB-ul pe cap de locuitor, urmând ca, în funcție de evoluția reală a PIB-ului, să se determine o revizuire a sumelor primite. Datorită evoluției pozitive a PIB-ului, în cazul României a fost prevăzută la 30 iunie 2022 o revizuire negativă a contribuției financiare in valoare de 2.110.858.750 EUR.
Ce reforme sunt tăiate:
C12 – Sănătate – 400 milioane de euro
R1. Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice din sănătate – 70,18 milioane de euro
R2. Dezvoltarea capacității de investiții în infrastructură sanitară – 30,05 milioane de euro
R3. Dezvoltarea capacității pentru managementul serviciilor de sănătate și managementul resurselor umane din sănătate – 80,28 milioane de euro
I1. Dezvoltarea infrastructurii medicale prespitalicești – 314,87 milioane de euro
C7 – I3. Crearea sistemului de eHealth și telemedicină – 400 milioane de euro
C15 – Educație –38 ,5 milioane de euro
I5. Cursuri de formare a utilizatorilor Sistemului Informatic Integrat al Învățământului din România (SIIIR) și ai instrumentului informatic al mecanismului de avertizare timpurie (MATE) și intervenții sistemice pentru reducerea părăsirii timpurii a școlii – 43 milioane de euro
I6. Dezvoltarea a 10 consorții regionale și dezvoltarea și dotarea a 10 campusuri profesionale integrate – 338 milioane de euro
C9 – Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare – 6,2 milioane de euro
I1. Platforme digitale privind transparentizarea legislativă, debirocratizarea și simplificarea procedurală destinate mediului de afaceri. – 14 milioane de euro
R1. Transparentizare legislativă, debirocratizare și simplificare procedurală destinate mediului de afaceri – 0,2 milioane de euro
C6 – Energie
I2. Infrastructura de distribuție a gazelor din surse regenerabile (utilizând gazele naturale în combinație cu hidrogenul verde ca măsură tranzitorie), precum și capacitățile de producție a hidrogenului verde și/sau utilizarea acestuia pentru stocarea energiei electrice – 515 milioane de euro
C7 – I9 Digitalizarea sectorului organizațiilor neguvernamentale – 10,3 milioane de euro
C14 – I3. Crearea de structuri parteneriale între administrația publică locală și societatea civilă – 20 milioane de euro
C9 – I4. Proiecte transfrontaliere și multinaționale – Procesoare cu consum redus de energie și cipuri semiconductoare – 500 milioane de euro
C7 – I8. Carte de identitate electronică și semnătura digitală calificată – 200 milioane de euro.