Fostul prefect de Buzău şi magistraţii Judecătoriei Pătârlagele au reuşit să-l facă milionar în euro pe Gheorghe Ceteraş, fostul văcar din Ţăndărei. Acum, acesta este proprietar peste pădurile din nordul judeţului.
Retrocedarea suspectă a pădurilor din nordul judeţului Buzău a făcut instituţiile statului să se bată între ele. Oficialii din Ministerul Finanţelor acuză că Prefectura Buzău şi Primăria Gura Teghii (Buzău) au favorizat retrocedarea ilegală a 5.134 de hectare de pădure.
„Interesele Statului Român au fost grav afectate”, susţin oficialii de la Finanţe. Dosarul a ajuns pe masa judecătorilor, dar în momentul în care ministerul a intervenit era prea târziu. Statul a fost păcălit! Un fost muncitor necalificat în zootehnie, Gheorghe Ceteraş (53 de ani) a ajuns milionar în euro şi proprietar peste miile de hectare de pădure. El a reuşit să facă acest lucru după ce a cumpărat drepturile litigioase, în schimbul a 160.000 de euro, de la moştenitorul de drept, pensionarul bucureştean Gheorghe Poenaru (76 de ani).
Imediat după ce s-a trezit proprietar, Ceteraş a vândut pădurea unei societăţi germane, cu aproximativ 20.000.000 de euro. Fostul văcar din Ţăndărei pregăteşte a doua lovitură imobiliară de proporţii, drepturi litigioase cumpărate pentru alte 7.000 de hectare de pădure în judeţul Covasna.
Şmecheria imobiliară
Totul a început în 1948, când comuniştii au naţionalizat societatea Ardeleana pentru Industria Forestieră, la care tatăl lui Poenaru a deţinut 9% din acţiuni. În 2005, Poenaru pune bazele unei societăţi cu nume similar, Forestiera Ardeleană SRL, şi revendică averea firmei. Cererea este respinsă, în 2006, de Comisia Locală Gura Teghii şi de cea judeţeană de aplicare a legilor fondului funciar şi comunicată lui Poenaru. Normal, afacerea ar fi fost moartă.
Surprinzător, şase ani mai târziu, în februarie 2011, Forestiera Ardeleană SRL contestă deciziile Comisiilor la Judecătoria Pătârlagele şi revendică 5.134 de hectare de pădure. Potrivit legii, trebuia să facă acest lucru în 2006, după 30 de zile de la răspuns, dar avocaţii au susţinut că nu au primit comunicarea. Un funcţionar din primăria Gura Teghii a confirmat că nu a găsit în dosar dovada comunicării. Surse de la Prefectură susţin că documentul a fost sustras.
În februarie 2011, Poenaru a vândut drepturile litigioase cu 160.00 de euro, lui Ceteraş. Este momentul în care instituţiile statului fac tot posibilul să piardă rapid procesul. La primul termen se discută probele, iar la al doilea termen este gata şi expertiza tehnică. Comisia Judeţeană Buzău din subordinea Prefecturii şi Comisia Locală Gura Teghii au cerut reconstituirea dreptului de proprietate.
În faţa cererilor făcute de instituţiile statului, judecătorii îi dau dreptate lui Ceteraş şi decid emiterea unui certificat de proprietate. Din nou, Prefectura Buzău şi Primăria din Gura Teghii joacă de partea lui Ceteraş, şi nu fac recurs. Totul merge rapid. La 31 mai 2011, prefectul de Buzău, Paul Beganu, semnează actul de proprietate. În iunie, Ceteraş vinde societăţii germane terenurile cu 20 de milioane de euro.
„Statul, prejudiciat”
Un director din Ministerul de Finanţe, Ciprian Badea, vede neregulile şi face, în iulie 2011, o cerere excepţională de revizuire: „Interesele Statului Român, în calitate de proprietar al terenului pentru care a fost reconstituit dreptul de proprietate nu au fost deloc apărate în această cauză”. Romsilva, de asemenea, arătând că retrocedarea este ilegală, pădurea aparţinând domeniului public al statului Din nou, Prefectura şi Primăria locală s-au opus.
Beganu, împotriva Finanţelor
Inginerul silvic Paul Beganu (53 de ani) a fost prefect al Buzăului în perioada octombrie 2009 – mai 2012. El ne-a explicat că nu are ce să-şi reproşeze privind retrocedarea celor peste 5.000 de ha de pădure. „Am semnat actul de împroprietărire în baza unei sentinţe judecătoreşti. Au fost foarte multe cazuri venite pe hotărâri judecătoreşti”, s-a scuzat fostul prefect. El ne-a explicat că nu îşi mai aminteşte detaliile acestui proces. În întâmpinarea depusă de Paul Beganu la Judecătoria Pătârlagele, datată 29 septembrie 2011, acesta arăta: „Cererea de revizuire formulată de statul român, prin Ministerul de Finanţe, este inadmisibilă. În condiţiile în care părţile nu au dorit să declanşeze o cale de atac, este inadmisibil ca această cerere să fie formulată de o terţă persoană, în speţă Finanţele”.
sursa: evz.ro