Peste 300 de fotografii din trei mari colecții, datând în special din anii 1960-1970, dezvăluie un Ploiești de curând dispărut.
Prezentarea albumului „Orașul dispărut. Ploiești”, apărut la Editura Ploiești-Mileniul III în anul 2016, cu o a doua ediție în 2017 (autor: Dan Gulea):
Descoperite din întâmplare, în timp ce ar fi fost aruncate, imaginile semnate de profesioniști și amatori de la Fotocineclubul Casei de Cultură a Sindicatelor, precum Dorin Manolescu sau Ion (Jean) Popescu, sunt completate de investigații la Arhivele Prahova (pentru fondul Carol Nicolae Debie), de colecția Alin Tomozei, precum și de discuții cu martori ai epocii.
Nu lipsesc incursuni în secolul XIX, în perioada interbelică – inclusiv reproduceri după reclame interbelice. Descrierea anilor 1960-1970 urmărește cele mai semnificative momente ale epocii, de la petrecerea timpului liber la imaginarul simbolic al Ploieștiului (statui, monumente, peisaj urban), focalizând pe reconfigurarea centrului (peste 60 de poze doar din vechiul centru) sau pe fosta Cale a Câmpinii. Era și vremea unui oraș al muzicii sau a unui oraș subteran.
Tunelul de la Gara de Sud. Schița unui proiect vechi de aproape un secol
A doua ediție, apărută în aprilie 2017, se bazează pe descoperirea recentă a unor fotografii din colecția dlui Ioan (Jean) Popescu, fotograful emblematic al Prahovei. Însoțind în permanență discursul timpului, aparatul fotoreporterului este un martor prețios de-a lungul a peste o jumătate de secol: din 1966, de când a început să lucreze pentru Flamura Prahovei (singurul cotidian al județului) – ulterior Prahova (transformat în hebdomadar), până în prezent, adaptându-se noilor formule gazetărești ale digitalului, prin fața obiectivului au trecut mii de chipuri și ipostaze.
Imagini cu Ploieștiul comunist care au făcut înconjurul internetului
Cele 10 fotografii în plus din această ediție, luate de la sfârșitul anilor 1960 până undeva în anii 1980, aduc importante precizări asupra lumii de atunci, de la birja ce staționa în fața Gării de Nord până la kitschul istoric compus pentru Nicolae Ceaușescu, un reenactment, cum am spune astăzi, al epocii lui Mihai Viteazul. Punctul central îl constituie însă clișeele cu vizita lui Charles de Gaulle (din faimosul mai 1968) sau Franz Jonas, președinte al Austriei (septembrie 1969).
