Lista câştigătorilor Festivalului Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu””

0

 

Laureaţii Festivalului Internaţional de Poezie „Nichita Stănescu”, 2013:

* Marele Premiu de Poezie, Medalia şi insigna “Nichita Stănescu”, oferite de Consiliul judeţean Prahova, a fost câştigat de poetul Horia Bădescu, născut in Argeş, dar stabilit la Cluj. Mulţumind organizatorilor pentru premiul primit, domnia sa a menţionat faptul că are legături cu Prahova, o parte din rudele sale, printre care şi distinsa prof. Nora Costescu, fiind îngropate la Ploieşti.

* Premiul "Opera Omnia", acordat de Primăria Ploieşti, a revenit acad. Eugen Simion.

* Premiul de Excelenţă "Nichita Stănescu" – înmânat de Iulian Bădescu, primarul municipiului Ploieşti, a fost acordat profesorului de limbă română Constantin Enciu ( fost dascal al lui Nichita ), ajuns la venerabila vârstă de 94 de ani.

* Premiul pentru Promovarea Operei lui Nichita, instituit de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu, a fost acordat acad. Risto Vasilevski – poet din Macedonia.

Diplome şi medalii omagiale “Nichita Stănescu”, instituite de Primăria Ploieşti, au mai fost acordate tuturor academicienilor prezenţi, precum şi unor instituţii culturale şi şcolare din municipiu, implicate şi remarcate în organizarea actualei ediţii a Festivalului.

                                                                                 *             

Cu 80 de ani în urmă se năştea, la Ploieşti, în Piaţa Sârbească (actuala stradă care găzduieşte Casa Memorială Nichita Stănescu), „probabil cel mai mare poet al lumii din a doua jumătate a sec. al XX-lea”, cum remarca poetul basarabean Valeriu Matei. Numele său, înscris cu litere de aur în patrimoniul literaturii universale: Nichita Hristea Stănescu. Din modestele mele cunoştinţe despre poezie ştiu doar că Nichita aparţine – temporal, structural şi formal – poeziei neomodernismului românesc din anii 1960-70, de o remarcabilă amplitudine, profunzime şi intensitate, făcând parte din categoria foarte rară a inovatorilor lingvistici şi poetici.

Duminica trecută – ultima zi din martie – Poetul a fost omagiat, la iniţiativa ICR, pentru prima oară de la existenţa sa, în toate marile oraşe europene unde există filiale ale ICR. Acţiunea sincronizată, de promovare a culturii româneşti în străinătate, a constat în organizarea de expoziţii de carte şi fotografii, traduse în engleză, franceză, germană, italiană, spaniolă, portugheză, turcă, maghiară şi suedeză. De asemenea, Nichita a fost evocat şi printr-o serie de prelegeri şi comunicări legate de viaţa sa, de stadiul actual al traducerilor, de prezenţa cărţilor nichitiene în biblioteci, precum şi prin spectacole de muzică şi poezie, pe versuri de Nichita Stănescu.

Principala manifestare omagială a avut loc, fireşte, la “acasa” lui din Ploieşti. “Un mare municipiu, capitala unui judeţ, Prahova, cel mai puternic dezvoltat dpv economic al ţării, după Bucureşti, care va să fie şi o capitală de regiune datorită faptului că, prin multiplele acţiuni culturale, precum acest eveniment, se consacră şi ca o capitală culturală”, cum a spus Mircea Cosma, preşedintele Consiliului judeţean Prahova.

Aşadar, timp de două zile, Ploieştiul a devenit o Capitală a Poeziei, omagiindu-l, printr-o largă paletă de manifestări, pe “Îngerul blond”, unul dintre cei mai de seamă fii, Nichita Stănescu. Moderatorul acestor manifestări a fost Constantin Stere, directorul Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu, care a ţinut să remarce faptul că, “în decursul ultimelor opt luni, Ploieştiul a găzduit două Sesiuni solemne ale Academiei Române, dedicate dramaturgului I.L. Caragiale şi, acum, lui Nichita Stănescu – doi titani ai literaturii române. Şi cu asta am spus totul despre ceea ce este Ploieştiul nostru”.

Ediţia  a XXV-a din acest an a Festivalului Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu”, a debutat la CN “IL Caragiale”, acolo unde Poetul a fost elev de liceu. La întâlnirea cu profesorii şi actualii elevi au venit numeroase personalităţi din străinătate: poetul Valeriu Matei, pictorul Iurie Matei – R Moldova, poetul Vasile Tărâţeanu – Bucovina de Nord, poetul Adam Puslojic şi Ieremia Lazarevic – Serbia ş.a., alături de reprezentanţi ai administraţiilor judeţene şi municipală. O prezenţă îndelung aplaudată a fost cea a prof. Constantin Enciu (94 de ani), dascălul lui Nichita, Eugen Simion, Mircea Petrescu şi al multor altor generaţii de mari intelectuali ai României. Elevii au prezentat distinşilor oaspeţi un minunat spectacol de muzică şi poezie, mult gustat de către oaspeţi. Din agenda primei zile a Festivalului am mai reţinut: momentul poetic şi depunerea de buchete de flori la bustul lui Nichita şi manifestarea artistică de la Muzeul de Artă “Ion Ionescu Quintus”, unde peste 200 de iubitori ai artei şi literaturii au făcut cunoştinţă cu cinci mari artişti, care şi-au etalat operele în acest încântător spaţiu expoziţional: pictorii Iurie Matei, Valeriu Jabinschi, sculptorul Ion Bolocan – R Moldova, Gabriel Sitaru – Prahova şi surpriza expoziţiei: sculptorul David Buzgar ( nume de artist David Dagaro) – cetăţean român stabilit în Spania, un demn urmaş al lui Brâncuş, sculptura lui intrând, oarecum, în cea de a treia vârstă post-brâncuşiană, aceea care descoperă din nou figurativul, dar nu ca scop în sine, ci doar ca mijloc de a formula judecăţi morale şi de a reconstrui limbajul. Nelipsit de la întâlnirile cu Nichita a fost şi îndrăgitul actor Eusebiu Ştefănescu, care a încântat asistenţa cu amintiri inedite avute cu marele poet. Cei cinci artişti au primit Medalia şi insigna jubiliară “Nichita Stănescu” şi Diplome de Excelenţă, oferite de Consiliul judeţean Prahova, prin preşedintele Mircea Cosma.

Principalul eveniment al Festivalului Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu” a avut loc în 31martie – ziua naşterii Poetului – în sala “Europa” a Consiliului judeţean Prahova, în prezenţa unui numeros public, unde s-a desfăşurat Sesiunea solemnă a Academiei Române. Au onorat invitaţia de a participa la manifestarea omagială: preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, vicepreşedintele acestui for – Marius Sala, academicienii: Eugen Simion, Solomon Marcus, Mihai Cimpoi, Valeriu Matei, Vasile Tărâţeanu, Mircea Petrescu, Adam Puslojic, Radomir Andric- preşedinte al Uniunii Scriitorilor din Serbia, Andrei Marga – preşedintele Institutului Cultural Român, scriitorul si politicianul Mircea Ionescu Quintus. Au mai fost prezenţi: prefectul de Prahova – Marius Sersea, preşedintele CJ Prahova – Mircea Cosma, primarul Ploieştiului – Iulian Bădescu, actorul Eusebiu Ştefănescu, senatori şi deputaţi de Prahova, directori ai instituţiilor de cultură din judeţ.

 

* Acad. Ionel Haiduc:"Sunt onorat să particip, din nou, la o întâlnire de suflet la Ploieşti – un oraş care îşi cinsteşte cum se cuvine fiii. Academia Română a venit azi aici pentru a cinsti memoria lui Nichita Stănescu, dar şi pentru a demonstra prietenia şi sprijinul faţă de acest judeţ atât de cald şi de entuziast atunci când este vorba despre recunoaşterea pentru oamenii mari ai acestei ţări. Noi nu l-am uitat pe Nichita, plecat neaşteptat în ceruri, acordându-i, post-mortem, titlul de membru al Academiei. El rămâne viu în amintirea noastră”.

* Acad. Eugen Simion: “ Noi, prahovenii, când vrem să facem ceva, chiar facem atunci când e vorba de proiecte culturale. Astfel, intenţionez să propun Academiei Române să publicăm în întregime opera lui Nichita, aşa cum am realizat şi cu romanul-fluviu , în opt volume, “În preajma Revoluţiei”, de patriotul basarabean Constantin Stere, roman scris aici, la Ploieşti. Şi mai am un gând de suflet:finanţarea de către Academia Română a cărţii autobiografice „20 de ani în Siberia”, scrisă deAnita Nandriş-Cudla, o ţărancă din satul Mahala, regiunea Cernăuţi, deportată în Siberia, împreună cu soţul şi trei copii minori, care a reuşit să supravieţuiască surghiunului, revenind acasă, împreună cu copiii, deveniţi bărbaţi. Această eroină şi-a aşternut pe hârtie toate amintirile ei din Siberia, care au fost adunate într-o carte. Cartea asta trebuie însă tipărită într-un tiraj de masă, pentru a fi cunoscută de către toţi românii din ţară şi dincolo de hotare, mai ales în  Bucovina de Nord şi Basarabia. De altfel, la propunerea mea, Anita Nandriş-Cudla a devenit membru de onoare post-mortem al Academiei Române”.

* Acad. Mihai Cimpoi: “Nichita a fost şi este studiat în Basarabia, în şcoli şi universităţi, cu   mulţi ani în urmă. În spaţiul basarabean există un adevărat cult pentru marele poet român. Pe Aleea clasicilor literaturii române din Chişinău i s-a ridicat un bust, iar Casa Limbii Române de aici poartă numele lui Nichita Stănescu. Din acest motiv, cu mai mulţi ani în urmă, comuniştii moldoveni au propus închiderea Casei. Eu am intervenit însă la Consiliul municipal Chişinău, atenţionându-i că dacă fac acest lucru, s-ar putea supăra Rusia, deoarece mama lui Nichita este rusoaică. Aşa am salvat Casa Limbii Române “Nichita Stănescu”.

* Acad. Valeriu Matei (care, începând din 2 aprilie curent, a fost  numit preşedinte al ICR Chişinău, la instalarea căruia în funcţie au participat: prof. Andrei Marga, preşedintele ICR, Marius Lazurca – ambasadorul României la Chişinău, Mircea Cosma, acad. Mihai Cimpoi şi Nicolae Dabija, Arcadie Suceveanu – preşedintele Uniunii Scriitorilor din R Moldova, alte personaltăţi locale): “ Aş dori să spun că si la Chişinău este comemorat Nichita, printr-o expoziţie omagială, intitulată „80 de ani de la naşterea poetului Nichita Stănescu”, manifestare organizată de Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu”, în colaborare cu Biblioteca Naţională a RM. De altfel, poezia lui Nichita a fost cunoscută încă înainte de venirea sa pe pământ basarabean, în anul 1976. În generaţia aceea tânără, care îl descoperise pe Nichita, se afla, alături de mine sau Nicolae Dabija, şi poetul Vasile Toma, despre care am aflat, azi noapte, că a plecat în căutarea lui Nichita”. Apoi, domnia sa a cerut îngăduinţa de a recita o poezie compusă ad-hoc, dedicată poetului dispărut, moment răsplătit cu aplauze de public.

* Adam Puslojic: „ Ca prieten apropiat de Nichita, care a fost cel mai prezent român la Belgrad, mă simt obligat să avansez două propuneri: înfiinţarea, la Belgrad, a unui Centru Cultural „Nichita Stănescu” şi redenumirea străzii şi a Casei-Muzeu din Ploieşti în „ Casa Memorială Nichita Stănescu – Piaţa Sârbească”.

* Mircea Ionescu Quintus : „ De ani de zile, toată lumea mă sărbătoreşte la 18 martie.  Ceea ce nu se ştie – şi o spun acum – e faptul că eu m-am născut, pe stil vechi, la 31 martie 1918, deci înainte de schimbarea calendarului, în  aceeaşi zi cu Nichita. Norocul meu!”.

* Acad. Vasile Tărâţeanu: „ Nu am avut şansa să-l cunosc personal pe Nichita, care nu a venit niciodată la Chişinău. Dar, prin intermediul cărţilor sale, strecurate cu greutate prin graniţa de sârmă ghimpată, am ajuns să aflu că în România există un poet care sparge tiparele: Nichita Stănescu. El face parte din patrimoniul de suflet al neamului românesc”

O foarte interesantă alocuţiune despre opera Poetului, punctată în zece puncte, a rostit şi acad. Solomon Marcus. Domnia sa a demonstrat, matematic, că unele idei din creaţia nichitiană au venit in întâmpinarea unor teorii formulate de filosofi şi speculate de oamenii de ştiinţă.

În opinia tuturor personalităţilor prezente la Ploieşti, actuala ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie “Nichita Stănescu” a fost un succes notabil, datorită atât participanţilor, cât şi a modului impecabil de organizare a evenimentului de către Consiliul judeţean Prahova, cu sprijinul Academiei Române şi al Direcţiei Judeţene de Cultură şi Patrimoniu Naţional.

Ioan POPESCU, Ploiesti

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0785 075 112 pe WhatsApp sau Signal.

Vreau să mă abonez la serviciul de mesagerie WhatsApp - Trimite un mesaj pe Whatsapp cu textul VREAU SĂ MĂ ABONEZ la numărul de telefon la 40785 075 112

Lasă comentariul tău. Click AICI

Comentariul tău
Numele tău