lacramioare.jpg

Multe dintre aceste plante cresc în preajma locuinţelor, ba chiar sunt plante ornamentale cultivate. Pe lista celor mai toxice plante din România figurează, printre altele, omagul, dediţelul, măselariţa, cucuta sau lăcrămioara.

Chiar dacă greu de crezut, este bine să ştiţi că flora spontană din România conţine o sumedenie de plante extrem de toxice, care pot ucide un om chiar dacă sunt ingerate în cantităţi mici, de ordinul gramelor.  Adevărul.ro prezintă descrierea câtorva dintre cele mai toxice plante care cresc în România, pentru a şti cum să vă feriţi de ele şi, eventual, să feriţi animalele domestice de la a le consuma.

Omagul 

aconitum-napellus.jpg

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

Întâlnit atât în varianta cu flori violet, cât şi în cea cu flori galbene – este una dintre cele mai toxice plante din ţara noastră (mai ales rădăcina şi seminţele). Denumiri populare: mărul-lupului, remf, foaie, omag albastru, mierea ursului. Omagul conține aconitina, o toxină destul de periculoasă care poate provoca prin ingestie tulburări gastro-intestinale grave, încetineşte ritmul cardiac şi poate duce chiar la moarte. Literatura de specialitate menţionează că ingerarea a circa 50 de grame de rădăcină de omag poate provoca moartea unui adult.

Dediţelul 

deditel-de-padure-manunchi-de-flori-mov-800.jpg

Este o plantă toxică a cărei toxicitate la ingerare nu a fost măsurată. Denumiri populare: floarea vântului, iarba vântului, oiţe albe, vânturele, adormiţele, sisinei. Dediţelul creşte prin fâneţe, terenuri virane, în general în locuri însorite şi puţin umblate. 

Măselariţa 

Măselariţa-Hyoscyamus-niger.jpg

Este o plantă halucinogenă ce era folosită în trecut pentru a prepara licori ce generau halucinaţii. Toxicitatea acesteia este cauzată cele două atropine: hioscină şi hioscinamină. În cantităţi foarte mici are proprietăţi anestezice, antispasmodice, sedative şi antinevralgice, însă nu trebuie folosită în viaţa de zi cu zi, deoarece şi aşa prezintă un mare grad de risc.

Cucuta 

cucuta.jpg

Este o specie toxică ce se întâlneşte în toate regiunile din România. Toate părţile ce alcătuiesc cucuta sunt toxice şi pot provoca decesul celui care le consumă. Neuscată, planta este foarte toxică, consumul în această stare ducând la paralizia centrilor nervoşi şi moarte. Literatura de specialitate menţionează că doar trei grame de sevă de cucută pot provoca, prin ingerare, moartea unui om.

Lăcrămioara 

lacramioare (1).jpg

Denumită popular mărgăritar, clopoţel sau iarba Sfântului Gheorghe, creşte în flora spontană, dar şi în grădini, fiind preferată pentru mirosul foarte plăcut al florilor. Se zice că un pahar cu apă în care s-au înmuiat câteva fire de lăcrămioară este suficient pentru a provoca moartea celui care-l bea, însă specialiştii în toxicologie susțin că ar fi nevoie de 10 grame de sevă. 

Leandrul roz 

Leandrul-roz-Oleander.jpg

Este de asemenea o plantă destul de toxică. Este des întâlnită şi ca plantă de apartament. Este foarte periculoasă pentru om, deoarece o cantitate de câteva grame (câteva frunze mestecate) poate avea ca efect oprirea inimii. 

sursa: exquis.roexquis.ro

 


Drepturi de autor și renunțarea la răspundere juridică

Site-ul Observatorul Prahovean (www.observatorulph.ro) conține, pe lângă fotografiile și materialele produse de jurnaliștii noștri, materiale protejate prin drepturi de autor a căror utilizare nu a fost întotdeauna autorizată în mod expres de către deținătorul drepturilor de autor.

În concordanță cu misiunea noastră, aceea de a asigura dreptul la informare al cetățenilor, considerăm că aceasta reprezintă o "utilizare corectă" și neangajantă în domeniul legilor copyright a oricărui material protejat prin drepturi de autor, așa cum este prevăzut în legislația națională, europeană și internațională (ex.: secțiunea 107 din Legea drepturilor de autor din SUA, Directiva UE, DIRECTIVA (UE) 2017/ 1564 și Legea nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe, actualizată – Art. 35, lit. f).

Excepție fac cazurile materialelor publicitare plătite (marcate cu: ”Publicitate” sau ”(P)”), acolo unde răspunderea juridică asupra textelor/fotografiilor aparțin în totalitate clientului nostru.

Dacă doriți să utilizați materiale protejate prin drepturi de autor de pe acest site în scopuri proprii, care depășesc utilizarea corectă, trebuie să obțineți permisiunea de la proprietarul drepturilor de autor.