982d2705-ce76-48d8-8dd0-bcf2b0dcffdd_8467c.jpg

Sâmbăta trecută am avut ceva treabă pe la Sinaia și m-am cazat pentru o noapte la Hotel Palace, din motive care țineau de apropierea de zona unde aveam întâlnirea. Aveam să constat că a fost cea mai neinspirată decizie pe care o puteam lua. Este genul ăla de hotel care ar trebui amendat/”închis până la remediere” de către: DSP și DSV – pericol sanitar, OPC - pentru reclamă mincinoasă, Ministerul Turismului și sau ANAT - care ar trebui să facă o anchetă serioasă să vadă cum este posibil să mai aibă alea patru stele, pe care poate le-a meritat vreodată, Primărie – pentru că strică, realmente, imaginea unui domeniu public impecabil. Probabil or mai fi și alte instituții care se pot inspira din textul de mai jos.

Mai țineți minte vameșul ăla care te verifica la pașaport, la granița cu Ungaria, înainte de intrarea în UE? Ăla care te scormonea prin mașină, de ziceai că e gardianul de la porțile paradisului și te caută de păcate? Ei bine, de el mi-a adus aminte recepționerul de la Palace.

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

Stând pe scaunul de la recepție plictisit, cu o privire curios superioară, arogant: ”dumneavoastră... ?”. Îi spun că am o rezervare, îmi dă cardul și îmi spune că plata o pot face și a doua zi, deoarece vroiam factură, ”iar la factură durează mai mult”. Ok, imi zic, operativitate.

Îmi iau bagajele și mă duc la lift. Apropo de bagaje – hotelul ăsta, de patru stele, nu mi-a lăsat impresia că ar avea un serviciu care să ajute clienții să-și care calabalâcul, în și din camere, (de) la mașinile din parcarea publică destul de aglomerată. Am mers de unde am găsit loc de parcare peste 100 de metri, cu bagajele printre turiștii aflați la plimbare. Nu m-a deranjat, dar nici chiar fericit n-am fost.

Apropo de asta, întreb specialiștii în domeniu, eu nefiind – poate primi patru stele un hotel care nu are parcare proprie? Nici serviciu de cărat bagajele turiștilor?

Să continuăm. Intru într-un lift minuscul, cam de 2 persoane (nerecomandat dacă ai cea mai vagă urmă de disconfort în spațiile înguste), cobor din lift și ajung pe holul cu camerele. Vă rog să priviți poza de pe site-ul hotelului, cu holul ăla iluminat perfect și cu ușile alea albe, de pe site, și să vă imaginați opusul.

Un hol în beznă, cu niște uși din 1900 toamna. Ușor sinistru, așa, noir... Îmi iau inima în dinți, fac un pas, și se aprind primele lumini. Realizez că se aprind la mișcare și se închid foarte rapid. Ajung la ușă.

Bag cartela, nu face clanc. O bag din nou, nu face. O mai bag odată, nimic. Fac așa cam de 30 de ori și mă gândesc să cobor la recepție, că o fi demagnetizată. Vad un cuplu cu un copil și îl rog pe domnul – pare mai competent decât mine – să mă ajute. Domnul e amabil, mă ajută, și la a treia încercare face clanc. Ușa se deschide. În prima clipă îmi sare inima din piept.

De felul meu sunt un tip discret și nu-mi place să-mi semnalez prezența. Cu scârțâitul făcut de ușa mea, sunt sigur că mi-am făcut o intrare regală la Palace. Cel puțin un ”morții mă-tii” mi l-am luat de la vreun vecin care dormea. Mai ales că sunetul pe care îl auziți în clip se aude foarte bine în special noaptea, după 12.00, când am venit eu din oraș, și când pe hol era liniște.

Roșesc, intru în cameră, bag cartela, aprind lumina și am o primă impresie bună: tapet curat pe pereți, corpuri de iluminat interesante. Aveam în mână un costum, pe umeraș. Dau să îl pun în șifonierul de pe hol – ușa cade într-o parte. Mă sperii, zic să nu cadă pe mine sau pe jos și să se facă țăndări oglinda aia care o acoperea.

Renunț să mai pun costumul în șifonier și îl agăț de cuierul cu o agățătoare ruptă de pe hol. Încep să fiu mai atent în jur. Încep să-mi creez o puternică stare de insecuritate sanitară, ca să mă exprim elegant.

Tot mobilierul este în aceeași stare cu șifonierul și cuierul – semi-dezmembrat, vechi și, cel mai grav, acoperit de un jeg antic mascat fie de jocurile de culori ale tapițeriei – cazul scaunelor, fie de un geam, cazul mesei/biroului pe care stă televizorul. La baie, același dezastru de maxim o stea – vedeți voi pozele, ca să nu ziceți că sunt eu cârcotaș. Singur, patul care scârțâia înfiorător – exact cât să-ți omoare somnul, avea așternuturi curate. Doamne ajută!

Aș putea continua cu exteriorul care, la o privire mai atentă, îți dă semne ale dezastrului din interior. La fel, cu spațiile comune din interior și să remarc mizeria preistorică de pe mocheta care acoperă treptele scărilor dintre etaje, zecile de cadavre de insecte, fosilizate/formolizate/ din toate colțurile, absența celui mai mic zâmbet sau gest de politețe din partea personalului minimal pe care l-am întâlnit.

Mi-ar fi teamă să merg la promovatul lor ”centru spa” la care nu am ajuns. După ce am văzut și după cum au interferat cu mine cei câțiva angajați cu care m-am intersectat, mi-e greu să cred că aș avea parte de o experiență diferită.

Tot subsolul clădirii, pe ambele părți, atât spre parc, cât și spre stradă, este plin de spații de depozitat gunoiul și materiale de construcție sau rămășițe a ceea ce  fost cândva acolo – totul într-o paragină, adevărat rai pentru rozătoare.

În concluzie, norocul meu că n-am stat decât o noapte și am avut o cameră single. Îmi este realmente milă de cei care plătesc bani grei să stea acolo mai mult timp, în camere ”superioare”. Apropo, nu m-a întrebat/informat nimeni despre micul dejun – dacă îl vreau, dacă nu îl vreau, dacă am alternative etc. Asta așa, ca fapt divers.

Închei cu întrebarea de bază, pentru că despre asta este vorba: cum poate să aibă patru stele Palace Sinaia? Nu cred că sunt singurul care a plătit cazare și servicii de patru stele și a primit ce am primit eu. Alooo, ministerul? ANAT-ul? OPC-ul? Vă place vouă așa de tare batjocura asta?

Întreaga mea poveste a avut și o parte bună: am putut să remarc la adevărata dimensiune cât de bun edil este Vlad Oprea, pe care il știu drept personaj mic, chitros și ranchiunos, dar un foarte bun primar. De bine despre remarcabila amenajare a domeniului public din centrul Sinăii, într-un articol imediat următor.

Galerie foto-video:

982d2705-ce76-48d8-8dd0-bcf2b0dcffdd_81e08.jpg

ea28f1c9-3efa-4e26-ad33-c4192db7228d_5b1b0.jpg

f9b7f0d4-68a2-4c1f-a8f1-bb315ea56059_57307.jpg

94a03939-711f-488a-a430-5e81460d582e_039b4.jpg

2773b9b5-380e-48c8-82c8-a0529f8c7b89_fb777.jpg

c7155557-b8c7-4d63-ae0f-9fe5f5c9c571_74bcc.jpg

2b46c03e-f7d8-4c22-ab3c-e3ebd324d187_87a1f.jpg

643899cb-d0dd-4124-b17a-25d690385011_abebe.jpg

e892524f-6754-4fc7-9f7a-4789e8b77c12_f5d58.jpg

4d0d9d19-cc65-459c-9863-5771831901b0_07ad4.jpg

a38c7aeb-c844-4d88-ba71-0463e416d28d_bb5a8.jpg

d80f05f1-a5b3-452e-8d97-82355a44dae2_d362e.jpg

dfb611cf-bc62-440f-acff-c2fce6e94386_23842.jpg

Rezidential 9 Mai
Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.
jurnalist
Mai multe despre autor și articolele sale
Jurnalist de presă scrisă locală din 1993.
De același autor
banner_sos_deces_300.jpg

harold_20939_451a4.jpg