fbpx

Să fii student în UPG nu e ușor. De ce? În primul rând, înduri atât frigul de afară, cât și pe cel din interior. Dar cum e să fii student străin în UPG? Ei bine, nici așa nu discutăm de o situație mai bună, dar te acomodezi cu timpul, iar tinerii români, cât și profesorii, sunt mereu dornici să ajute.

Am câțiva prieteni străini care studiază la noi în Ploiești. Sunt niște oameni extraordinari, calzi și deschiși în orice privință.

Am început să merg la orele străinilor aflați în anul pregătitor și am fost surprinsă să aflu cât de dornici sunt să lege noi prietenii și să cunoască tot ce ține de cultura românească.

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

Dar să lăsăm asta. I-am întrebat cum e viața de student străin la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești și iată ce am aflat:

1. În primul rând, au aflat că viața de căminist în UPG nu se numără printre cele mai bune. Nu toate căminele arată bine. Cei mai mulți dintre ei se luptă cu frigul, mizeria, pereți decojiți. Dar cum omul se adaptează condițiilor, așa au făcut și ei, nu au încotro.

În orice caz, cei mai mulți au o problemă cu frigul în general, sunt obișnuiți cu zilele călduroase, vin din zone unde iarna nu-și face simțită prezența.

2. De altfel, prețul creditelor la ei diferă. În cazul în care au vreo restanță și trebuie să plătească numărul de credite aferente, studenții străini scot din buzunar în jur de 27 de euro.

În timp ce, studenții români plătesc pentru un credit 35 de lei. Deci, fără restanțe în cazul lor!

3. Totodată, anul pregătitor este cel mai „mișto”. De ce? Doamnele profesor își fac meseria, dar încearcă să se și apropie de ei, să îi ajute, până vor învăța să se descurce singuri.  Un prieten străin, libian, mi-a mărturisit că o doamnă profesor l-a ajutat, mergând la farmacie pentru a-i lua câteva medicamente.

Era răcit și îi era greu să-i ceară farmacistei ceva pentru a se trata. Pe lângă asta, legi prietenii. Pentru că este anul în care studiază limba română, studenții străini se ajută între ei, devin empatici.

Unde mai pui că descoperă și mâncarea de la cantină, care de altfel, e delicioasă.

4. În privința banilor, e de înțeles că trebuie să nu fie cheltuitori. Ei nu primesc din când în când pachet de la mama cu zacuscă și diferite preparate pregătite de ea. Tinerii străini trebuie în continuu să își procure mâncare, să gătească dacă știu și să le mai și rămână câțiva bani de distracție.

Pe lângă asta, plătesc căminul și creditele dacă e cazul. Ceea ce am descoperit este că cei mai mulți dintre ei preferă să împartă o garsonieră cu un coleg, prieten. Asta pentru că le e greu să învețe în cămin și condițiile, așa cum am mai spus, nu se numără printre cele mai bune.

De altfel, dacă ești norocos și stai într-unul dintre căminele super dotate, nu mai e nevoie să-ți cauți o garsonieră.

5. Ce am auzit cel mai des la ei este că Ploieștiul e plictisitor. Au vizitat rapid tot ce se poate vizita și nu le rămâne nimic de făcut. Problema aceasta nu e doar a lor, ci și a ploieștenilor.

Dar cum și ei dispun de gratuitate pe tren, au început să se plimbe prin întreaga Românie și le place. De exemplu, prietenul meu libian s-a îndragostit de Constanța și Brașov.

6. În ceea ce privește prieteniile cu studenții români, nu le e dificil să cunoască alte persoane, iar ei se fac imediat plăcuți. Mai greu este în anul pregătitor, unde sunt toți studenți străini și nu interacționează și cu ceilalți.

Alteori se lovesc și de reticența românilor, mai ales în privința arabilor. Sunt influențați de ceea ce se petrece în lume și nu realizează că și ei sunt oameni.

Dar, din fericire, cazurile sunt rare. Unii dintre aceștia s-au și angajat part-time, atunci când au început să cunoască limba română cât de cât. Toți și-au format un întreg stil de viață aici, iar cei mai mulți aleg să rămână în România după terminarea facultății. Motivele sunt multe, dar în principiu, au început să iubească țara și pe oamenii din ea.

Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.
Sunday Brunch El Camaron Ploiesti

banner sos deces ultim 300 copyright.jpg
harold.jpg
970.jpg