China susţine de ceva timp că intenţionează să îşi lărgească piaţa de desfacere şi să îşi dezvolte economia, însă, în continuare, Beijing impune restricţii atât în aria tehnologiei, cât şi în zona social media. Iată zece lucruri care nu sunt, încă, accesibile pe teritoriul chinez, potrivit CNN.com.
Oficialii chinezi au promis reforme în economie, precum şi atragerea investitorilor pe piaţa autohtonă. Însă, în multe zone, încă predomină restricţiile. Un prim exemplu: Instagram. China a interzis pătrunderea pe piaţă a acestei aplicaţii, care permite distribuirea foarte rapidă a fotografiilor din întreaga lume, după protestele pro-democraţie din Hong Kong, care au avut loc în 2014.
Reţeaua de socializare Twitter este, de asemenea, interzisă pe teritoriul Chinei. Analiştii sunt de părere că liderii de la Beijing, în particular, s-au simţit intimidaţi după ce au văzut rolul pe care social media l-a jucat în timpul Primăverii Arabe şi, în 2009, în timpul „Revoluţiei Verzi” din Iran. Cu toate acestea, asta nu a oprit Twitter să angajeze în funcţia de senior executiv un chinez cu scopul de a investi în promovarea produsului social media, în ţara unde acesta continuă să fie interzis.
Gmail este doar unul dintre serviciile Google care au fost restricţionate sever de autorităţile de reglementare chineze. De ani buni, Google poartă o dispută cu liderii chinezi din Beijing pe tema cenzurii. În 2010, Google a redirecţionat motorul de căutare în Hong Kong, ceea ce a ajutat piaţa, iar relaţiile au cunoscut o uşoară îmbunătăţire. Userii determinaţi pot accesa Gmail prin intermediul Virtual Private Network, care maschează originea traficului web. Însă chiar şi aceste eforturi pot fi, uneori, zadarnice în faţa aşa-numitului Mare Firewall, un proiect de cenzură operat de Partidul Comunist Chinez.
China a oprit accesul la Facebook în 2009 şi nu sunt semne că Beijing intenţionează să modifice această decizie. Fondatorul reţelei de socializare, Mark Zuckerberg, a vizitat China în nenumărate rânduri şi chiar a dat mâna cu preşedintele Xi Jinping, însă Beijing se menţine pe poziţii.
Snapchat
Chinezii nu au acces nici la Snapchat. Prin menţinerea firmelor externe în afara pieţei chineze, companiile de tehnologie autohtone au dezvoltat propriile reţele, cel mai popular fiind Weibo. Cu toate acestea, şi genul acesta de platforme sunt foarte des cenzurate.
Un studiu recent, realizat de Universitatea Harvard, estimează că 488 de milioane de postări pe social media sunt fabricate, anual, de guvernul chinez într-un efort susţinut de a distrage atenţia de la subiecte sensibile.
Site-uri
Oficialii din Beijing au blocat accesul chinezilor la numeroase site-uri, la un moment dat, inclusiv la cele cu conţinut pornografic. Cenzura urmăreşte şi să restricţioneze accesul utilizatorilor de internet la site-urile ce critică Partidul Comunist sau dezbat teme sensibile precum drepturile omului.
Filme străine
Reglementările impuse de autorităţile chineze permit doar unui număr de 34 de filme străine să ruleze în cinematografe, în fiecare an şi limitează sever accesul producţiilor blockbuster de la Hollywood. Chiar şi cele care sunt acceptate sunt supuse unei oarecare cenzuri din partea guvernului chinez, care elimină orice este considerat drept o ofensă de către Partidul Comunist.
Cărţi electronice şi videouri
Ultima piedică pusă de regimul de la Beijing a fost pusă conţinutului digital. În ultimele luni, cărţile furnizate electronic de Apple sau filmele pe iTunes au fost interzise.
Cazinouri
Beijing a scos din circuit jocurile de noroc în 1949 şi, de atunci, cazinourile nu au mai avut voie să opereze în China. Cu toate acestea, mulţi chinezi gustă jocurile de noroc, o tradiţie, de altfel, ce datează de mii de ani. Cenzura nu îi opreşte, însă, pe antreprenorii chinezi din a desfăşura astfel de jocuri pe ascuns sau de a înfiinţa loterii private.
Cărţi
Administraţia de Stat a Republicii Populare Chineze pentru Presă filtrează toate cărţile înainte de publicarea lor în China, iar cenzura implică proceduri standard de operare. Criticile în domeniul drepturilor omului, Tibetul sau Partidul Comunist nu sunt admise în dezbateri. Editorii nu au decât să aleagă între a fi cenzuraţi sau a pierde un potenţial public format din 1,4 milioane de cititori.
Sursa: Gândul
