pneumonie.jpg

Verdictul medicilor legişti în cazul decesului fetiţei de şapte ani de la locul de joacă al restaurantului Da Vinci din Ploieşti, acela de pneumonie, a stârnit un val de reacţii negative în rândul opiniei publice. Observatorulph.ro a apelat la medicii specialişti pentru a afla răspunsul la întrebarea „Se poate muri dintr-o pneumonie ascunsă?”. Din păcate, răspunsul este pozitiv...

 

Aşadar, există forme de pneumonie cu debut atât de insidios, şi nespecific, încât poţi lesne confunda pneumonia cu o apendicită sau ,banala colică abdominală, iar copiii până pe la vreo 10 ani, abia dacă au dureri de burtă şi cap... Într-una dintre cele mai cunoscute şi apreciate cărţi de pediatrie (Pediatrie vol 1,dr.Mircea Geormaneanu,dr.I.Muntean) , la pagina 182 scrie că: "uneori simptomele sunt atât de minore, încat debutul nu se poate preciza", şi că "debutul poate fi lent, insidios, ca o continuare a unei infecţii a căilor respiratorii superioare, cu coriza (nas infundat sau care curge, ochi care curg), febra mica (sau copilul este supraîncălzit din cauza caniculei), transpiraţii ale frunţii, oboseala şi cianoza în timpul alimentaţiei, tahipnee şi (de abia în final) tuse."

Şi atunci, tu, părinte, ce să suspectezi? Că de abia s-a terminat şcoala şi copilul e obosit, doarme mai mult de 10 ore pe zi, că are un guturai, că e cald afară, eventual îl mai doare burtica... Să mergi la doctor, când nu pare urgenţă? Este evident că cei care nu avem acestă meserie, nu avem suficiente cunoştinţe pentru a sesiza şi pentru a ne alarma în timp util.   

După tragedia petrecută în cazul fetiţei de 7 ani din Ploieşti, medicul care ne-a sprijinit în realizarea acestui material, afirma: „chiar şi cel mai bun medic de-ai fi, tot deschizi cartea încă o dată, să fii mai atent la ce asculţi şi la ce vezi, Doamne fereste să se mai întample şi altuia”, şi găseşti, de data asta în Ghidul de diagnostic în pediatrie al aceluiaşi prof. dr. Geormaneanu, la pagina 280, fraza care te îngheaţă: "în pneumonia cu virus sincitial respirator există o mare varietate de forme de boală......Expresia clinică nu este specifică (în traducere, nu există ceva care să te ducă cu gândul că ar putea fi pneumonie); gravitatea este diferită, de la forme inaparente până la forme cu evoluţie letală."

 

De menţionat că, în formele grave, dar mai puţin vizibile de pneumonie, apare aşa numitul "sindrom cardiovascular, care se manifestă prin tahicardie, hepatomegalie, uşoară cianoză, edeme şi insuficienţă cardiacă sau colaps" (pagina 280-281, Ghid de diagnostic în pediatrie). Din păcate, şi evoluţia acestui sindrom cardiovascular poate fi extrem de rapidă, şi poate duce la deces.(Lumina insuficientă să poţi vedea copilul care se albeşte la faţă şi se cianozează la gură, oboseala de după joacă, suficient cât pulsul să fie foarte accelerat, iar hepatomegalia trebuie să o constaţi la palpare – acestea fiind alte elemente pe care doar ochiul specialistului le-ar putea sesiza în timp optim).

Să acuzi părinţii că nu au fost atenţi, sau mai grav, că sunt iresponsabili... tocmai ce au evidenţiate trei motive pentru care, un om informat nu ar face asta; şi sunt doar trei motive printre multe altele. Dar, până la ora asta, nu am văzut părinte să vrea să facă rău copilului şi să îl ducă cu forţa la locul de joacă. Fetiţa decedată în circumstanţe neverosimile, provenea dintr-o familie cu părinţi educaţi, responsabili, a căror indentitate nu este cazul să fie făcută publică, din motive lesne de înţeles.

Să acuzi personalul restaurantului? Păi, dacă a fost o pneumonie cu evoluţie fulminantă, se putea întampla oriunde. Este motivul pentru care am făcut apel, de la început, la reţinere în a face orice fel de speculaţie.

 

Să te apuci însă să acuzi, să cauţi vinovaţi pe care să îi arăţi cu degetul... asta am fi putut înţelege dacă ar fi făcut-o părinţii în dorinţa de a explica inexplicabilul, de a da vina pe cineva ca să le fie mai usor să suporte fiecare oră pe care sunt nevoiti să o traiască fără fiica lor... Dar toate acestea ar fi putut fi făcute doar de către nişte părinţi atât de crunt loviţi de soartă. Există situaţii infiorătoare, ca aceasta, în care un copil pleacă. Pur şi simplu...

Probabil că diagnosticul histopatologic va lămuri mult mai multe, iar atunci se va afla clar ce germen sau ce alergen a putut provoca o aşa tragedie. Cu ajutorul medicului pediatru şi al tratatelor de pneumologie care confirmă existenţa unor astfel de forme abia perceptibile ca manifestare, am dat exemplele cele mai la îndemână şi cele mai (din pacate) frecvente. Sunt şi alţi germeni care ar fi putut provoca decesul unui copil aparent sănătos, obosit după şcoală, încălzit de la joacă, sau pe care l-a durut burtica pentru că a băut cola. Vi se pare credibil?  Numai părinte să nu fii...

Specialistul cu care am stat de vorbă, citind „opiniile” celor care se grăbeau să găsească un vinovat, refuza să accepte că există păreri care, de obicei, încep cu "ar fi trebuit să", "eu nu aş fi lăsat copilul să mearga la joaca","ăia de la Da Vinci care nu au supravegheat", etc. Chiar şi primele informaţii vehiculate sugerau că micuţa ar fi fost victima unui accident. Este o lecţie dureroasă primită de noi toţi, atât în calitate de părinţi, dar şi de jurnalişti, de cititori, sau oameni pur şi simplu. Indiferent de amploarea unei tragedii, de impactul acesteia asupra maselor, nimeni nu trebuie „crucificat” doar din dorinţa de a avea un vinovat. Fatalitatea nu este o explicaţie confortabilă, dar se dovedeşte a fi parte din ceea ce nu ne stă tocmai la îndemână să controlăm.