Ascunsă între dealuri împădurite, livezi și peisaje care par neatinse de timp, comuna Drajna din județul Prahova începe să-și contureze tot mai clar potențialul de destinație turistică de interes județean și național.
Din articol
Dincolo de frumusețea naturală a zonei, Drajna impresionează printr-o concentrare rară de obiective istorice cu vechime de secole, care spun povestea locului de la epoca romană până în zilele noastre.
Castrul Roman de la Drajna – o descoperire de importanță majoră pentru Prahova
Cel mai valoros atu turistic al comunei îl reprezintă Castrul Roman, o descoperire arheologică extrem de importantă, care confirmă rolul strategic al zonei în perioada romană.
Introducerea acestuia în circuitul turistic ar putea transforma Drajna într-un punct de atracție pentru pasionații de istorie, arheologie și turism cultural, fiind una dintre puținele astfel de descoperiri de amploare din Prahova.
Castelul Filipescu-Kretzulescu – locul desprins din povești
Un alt reper emblematic al comunei este Castelul Filipescu-Kretzulescu, cunoscut și ca Conacul Filipescu Drăjneanu, situat în satul Drajna de Jos.
Astăzi, clădirea adăpostește Spitalul de Pneumoftiologie Drajna, însă istoria sa boierească și arhitectura de inspirație occidentală îl transformă într-un obiectiv deosebit.
Moșia Drajna este locuită încă din epoca bronzului, iar primele mari construcții boierești sunt legate de familia Filipescu.
Constantin Filipescu-Mărgineanu, nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino, a fost primul mare proprietar al domeniului.
După distrugerile provocate de trupele otomane, Alexandru Filipescu-Drăjneanul (1787-1856) a refăcut domeniul, ridicând zidurile de incintă și turnând celebrele șase tunuri de bronz cu monograma sa.
Conacul a fost restaurat și extins la trei niveluri, ajungând la 27 de camere, fiind decorat sub influența artistului francez Charles Colson, prieten apropiat al boierului.
De-a lungul timpului, castelul a fost ocupat de trupele germane în 1916, jefuit de sovietici în 1945 și a avut diverse destinații: G.A.S., orfelinat, cămin pentru sportivi, sanatoriu TBC.
Biserica Filipeștilor – capela boierilor și cavoul familiei
În apropierea castelului se află Biserica Filipeștilor (Sf. Alexandru), construită în 1844 de Alexandru Filipescu ca capelă privată. Aceasta adăpostește cavoul familiei Filipescu, marcat de un masiv bloc de marmură.
Inițial pictată de Charles Colson, biserica a fost restaurată în 1892 de Elena Kretzulescu, când pictura a fost refăcută de I. Vintilescu.
Cutremurul din 1977 a afectat grav construcția, fiind necesară refacerea turlei într-un stil românesc. Biserica rămâne astăzi un simbol al continuității și moștenirii culturale a Drajnei.
Moara Domnească – monument istoric de valoare națională
Un alt punct de atracție turistică este Moara de Apă Warthiadi, cunoscută și ca Moara Domnească, restaurată recent cu fonduri europene.
Amplasată pe un iaz deviat din râul Teleajen, moara datează din secolul al XVII-lea și este menționată documentar încă din 1696, în diata căpitanului Constantin Filipescu.
Construită din piatră de râu și lemn local, moara impresionează prin acoperișul de șindrilă în patru ape, stâlpii sculptați cu motive populare și prin mecanismul tradițional de măcinare, cu două pietre de moară și roată de lemn cu diametrul de 2 metri.
Este considerată o instalație țărănească monumentală, rar întâlnită în România.
Drajna poate deveni un pol turistic al Prahovei, prin valorificarea coerentă a acestor obiective. Un patrimoniu autentic, care așteaptă să fie redescoperit și pus în valoare.
Bun articolul. Tocmai am urcat pretul pe mp cu inca 10 euro la terenul pe care-l vand in Drajna. Sarbatori fericite !!!!
Mult succes cu alunecarile de teren. Sarbatori minunate!