Centrul Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion”, recent intrat în vizorul autorităților, este o instituție de cultură din Prahova, unele din puținele care chiar își aduce contribuția pentru a promova cultura în județ. Se știu puține, nu pentru că nu s-ar face ci pentru că se fac dar puțini sunt cei care știu că în spatele acestor evenimente se află Centrul Județean de Cultură Prahova.
Cenaclul Arcade, un loc unde toți, indiferent de vârstă, pictează
Cenaclul Arcade este locul unde se descoperă pictori, artiști, indiferent de vârsta lor. Sunt acolo oameni care încep să-și urmeze pasiunea, pictura, după vârsta pensionării. Tot așa cum, în același loc, vin oameni tineri care își urmează visul devreme.
Membrii Cenaclului Arcade, elevi ai Școlii Populare de Artă, se reunesc periodic pentru a-și expune lucrările și pentru a socializa între ei. Cursurile pe care le urmează în cadrul Școlii îi ajută să se poată exprima liber prin pictură, prin artă.
Și nu este puțin lucru într-un oraș măcinat de atâtea neajunsuri. Pentru ei, pentru cei de la Cenaclul Arcade, viața este frumoasă tocmai datorită existenței acestui centru de cultură.
Școala Populară de Arte și festivalul anual pentru copii
În cadrul Școlii Populare de Artă se desfășoară mai multe cursuri, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Fie că este vorba de dans, pian, vioară, chitară, orgă, canto, pictură, gimnastică ritmică, origami, actorie sau diverse ateliere de creație și îndemânare, orele petrecute aici au
De 27 de ani încoace, de 1 Iunie, are loc Evenimentul „Copilăria inundă bătrânul bulevard”, care este o paradă a claselor de dans din cadrul Școlii Populare de Artă, care ține tot de Centrul Județean de Cultură Prahova.
An de an, generații întregi, s-au perindat în pași de dans pe Bulevardul Castanilor. Și nu doar atât… Clasele de dans pregătite de profesoarele Gabriela Eftimie și Beatrice Petre iau, an de an, premii importante la concursurile naționale, dovedindu-și astfel valoarea incontestabilă.
Copiii de aici, indiferent dacă urmează o carieră în domeniul dansului sau nu, vor păstra toată viața lor grația, finețea și, totodată disciplina dobândite pe parcursul anilor de studiu. Și nu este puțin lucru, mai ales în ziua de astăzi, când copiii sunt din ce în ce mai ancorați în lumea virtuală decât în cea reală.
În același mod contribuie și cursul de origami și quilling, ținut de doamna profesoară Isabela Neagu. Aici copiii își cultivă, înainte de toate, răbdarea, o calitate din ce în ce mai rar întâlnită în ziua de astăzi. Și nu doar copiii urmează aceste cursuri de origami. Mulți adulți își regăsesc aici liniștea care le lipsește în viața de zi cu zi.
Nu mai vorbim de cursurile de muzică, fie că e vorba de pian, canto sau vioară. Putem continua astfel și prezentarea celorlalte cursuri… Totul despre activitatea Centrului Județean de Cultură Prahova „Acad. Eugen Simion”, se regăsește pe site-ul instituției.
Atelierele organizate gratuit pentru copii, la Centrul Județean de Cultură Prahova
Din nou, nu mulți știu că atelierele, de care beneficiază în mod gratuit elevii prahoveni, la Palatul Culturii, cu ocazia diferitelor sărbători (1 Martie, Paște, Crăciun, etc.), sunt organizate tot de Centrul Județean de Cultură Prahova.
Aici, în cadrul acestor ateliere, cei mici iau contact cu tehnici de pe vremuri de confecționare mărțișoare, globuri de Crăciun sau încondeiere de ouă. Este important ca cei mici să știe de obiceiurile din străbuni și să ducă tradițiile mai departe. Apropierea de istorie și de tradiții trebuie să fie realizată permanent, pentru ca obiceiurile strămoșești să nu se piardă.
Elevii multor școli din Ploiești au pășit în interiorul Palatului Culturii pentru a participa la atelierele organizate de reprezentanții acestuia, pentru a duce mai departe istoria românilor. Și, din nou, nu este ușor și nici puțin lucru.
Centrul Dramatic Mythos, teatrul reclădit pe ruinele Teatrului Equinox
Prahovenii au avut, timp de 40 de ani, singurul teatru independent din România, Teatrul Equinox care, a adus pe scena sălii mari de la Palatul Culturii spectacole de teatru premiate și aplaudate pe scenele marilor teatre internaționale.
A venit o vreme însă când, o situație ca cea din prezentul actual, a transformat în scrum Teatrul Equinox. Interese dincolo de cultură și valori au primat așa că, Teatrul Equinox, singurul teatru independent underground din România, a trebuit să tragă definitiv cortina.
Totuși, precum pasărea Phoenix, a renăscut din propria cenușă, sub titulatura de Centrul Dramatic Mythos. Aici, deopotrivă adulți și copii, învață să-și exprima sentimentele cele mai profunde prin spectacol scenic. Aici, copiii învață să simtă într-o lume guvernată de bani. Și, mai presus de orice, învață că au dreptul să spere și să viseze.
Sub îndrumarea artistului Mihai Vasile, un om cu o cultură atât de vastă că depășește imaginația omului de rând, ei, copiii, se descoperă pe sine și își dau frâu liber imaginației. Ei învață să fie mai buni, empatici și învață despre ferestrele alegorice care li se pot deschide la tot pasul.
Și, da, tot de Centrul Județean de Cultură Prahova ține și Centrul Dramatic Mythos.
Amintesc totodată de fanfara Prahovei, de Corala Cristu Danielescu dar și Festivalul de muzică ușoară Vocea Prahovei, care a fost rampă de lansare pentru atâtea nume ale muzicii ușoare românești.
Acestora li se adaugă zeci de proiecte culturale, târguri de meșteșugari, festivaluri și activități în aer liber dedicate celor mici. Și, toate acestea, se vor acum „îngropate” de câteva sticle filmate pe holurile Palatului Culturii.
Cam așa stau lucrurile în Prahova, unul dintre cele mai mari județe ale României. Și, în afară de câteva articole de presă care se revoltă împotriva mizeriei care este aruncată, pe nedrept, în această instituție de cultură care este Centrul Județean de Cultură Prahova, toți tac mâlc și așteaptă „execuția” instituției.
Trist! Până când vom mai proceda așa?

Excelent comentariu! Un aranjament de sticle care D-lui Draganescu ii trezeste veleitati de detectiv. O fi o trasatura de gena fiindca mai era unul Draganescu la sfarsitul anilor ’30, director la Puscaria de pe str. Rudului. De unde si vorba specific ploiesteana „te iubesc ca pe Draganescu”. Iata ca vorba isi face loc in conteporaneitate odata cu revelarea unor interese de grup.
Deranjeaza ca nu cedam. Vrem sa existe cultura in viata noastra, nu subcultura „neinsemnatului”. Avem nevoie de simtire, ca suntem oameni inzestrati cu aceasta capacitate. Avem vise si idealuri, vrem sa traim privind Cerul, destul cu materialismul care nicidecum nu ne implineste sufleteste. Lasati ne SA FIM OAMENI !
De ce nu spre un P? Centrul județean de cultură, Casa de cultură a municipiului. Instituții care sunt formate din câteva birouri, fără un sediu în care să se poată desfășura activități. Sugative de bani publici care sporadic mai față câte un așa zis eveniment!
E 15 iunie. Nimic despre Badita Mihai? nimic despre Eminescu? Nu da voie Patapievici?