Ploile din acest weekend au demonstrat, dacă mai era nevoie, cât de poluat este orașul Ploiești. Un cititor ne-a trimis imagini surprinse pe mai multe străzi din centrul Ploieștiului cu ”spuma” depusă pe carosabil. FOTO la sfârșitul articolului.
”Puțină ploaie și străzile orașului zici că sunt valurile de la Marea Neagră dar fără bacteria ecoli, ci cu poluare de la orice respirăm. Au mai fost “spume” de felul asta, dar ca în seara asta nu am mai văzut. Și probabil că stațiile de monitorizare a calității aerului iarăși nu au funcționat sau nu au înregistrat valori peste medie…. Vă las imaginile și mai departe trageți dvs. concluziile! Poate vede și aude cineva! Pentru că nu mai târziu de anul viitor vom auzi aceeași placă: ploieștenii merită un aer mai bun, mărită să aibă parte de servicii, merită, merită, merită…” a fost mesajul cititorului nostru.
Cum operatorul de salubritate nu utilizează detergent pentru spălatul străzilor, ”fenomenul” este o consecință a poluării din Municipiu.
Singurul care a demonstrat acest lucru este profesorul de la Liceul de Artă din Ploiești, Dan Rădulescu, în perioada în care a fost parlamentar de Prahova.
Acesta s-a ocupat personal ca probe din apa de ploaie cu spume din Ploiești să ajungă la un laborator acreditat, altul decât cel administrat de autoritățile de mediu.
El a făcut apoi publice concluziile specialiștilor, care ar trebui să fie îngrijorătoare pentru toți:
”Agenția de Mediu Prahova n-are treabă cu ce s-a întâmplat. I-am cerut, în mod public, să ne spună și nouă, muritorilor, câte ceva despre natura chimică a apei înspumate, zonele din oraș afectate ori sursele potențiale ale poluării.
Citește și APM Prahova se face că plouă. Cum NU explică fenomenul de ”spumare” a străzilor din Ploiești – Document
Ca de obicei, instituția condusă olimpian a trimis comunicatul standard: nu deține date pentru informațiile solicitate și nici nu a efectuat alte cercetări. Să plouă, deci, numai în timpul programului, între 8 și 16:30, de luni până joi și între 8 și 14:30, vinerea, adăugăm și noi, desigur cu unele mici pauze, pentru cafea, solitaire și candy crush…!
Prin urmare, am luat legătura cu bunul meu prieten, conf. univ. dr. Silviu Gurlui de la Iași care, ca prin minune, tocmai ce primise o serie de mostre recoltate din apa buclucașă…
Ce ne spun analizele de laborator?
Că nu e bine ce se întâmplă!
Că eșantioanele colectate prezintă structuri aromatice (benzenice) și grupări sulfonice specifice agenților surfactanți cu efect de curățire și spumare (detergenți).
Citește și Viitor sumbru: Ciolacu președinte și Volosevici primar la alegerile următoare. Și eu voi vota cu Ciolacu ☹
Că apa a fost contaminată fie pe calea aerului – prin ridicarea în atmosferă a unor compuși de ardere petrolieră în combinație cu aditivi specifici și întoarcerea pe lor la sol o dată cu picăturile de ploaie – fie prin depunerea pe sol a particulelor poluante.
Că sursele potențiale de contaminare au fost solvenții organici utilizați in special pentru curățarea motoarelor cu ardere internă, compușii rezultați din activități industriale cu evacuare de gaze care antrenează compuși în stare solidă sub formă de particule – aerosoli. Disiparea lor în atmosferă a avut ca efect interacțiunea cu picăturile de ploaie.
Că efectul spumant al apei de ploaie a fost cauzat de grupările sulfonice regăsite în compușii care o impurifică.
În plus, s-a observat o aglomerare a particulelor – funingine – din suspensia colectată în oraș ce indică, o dată în plus, prezența surfactanților cu proprietăți amfotere, capabile sa adune în jurul moleculei sale moleculele de impurități insolubile.
Analizele complementare au arătat, de asemenea, că soluția indică prezența posibilă a acetonitrililor, a unor compuși de tip solvenți organici în amestecuri, dar și formaldehide.
Să recapitulăm, acum, cuvintele cheie din texul de mai sus: structuri aromatice, detergenți, compuși rezultați din activități industriale cu evacuare de gaze. Sună cunoscut? Sau, mai bine zis, miroase cunoscut?!
Dacă nu știți ce sunt surfactanții, vă spun eu, aceștia se folosesc, printre altele, ca detergenți…
Acest fenomen este deosebit de complex și poate avea consecințe importante pe termen lung atât asupra stării de sănătate a populației, asupra produselor alimentare (fructe, legume) cât și asupra vegetației.
Oricum, pentru o imagine completă legată de acest tip de poluare, ar trebui colectate eșantioane în același timp din mai multe zone afectate din Ploiești. În plus, acestea ar trebui să fie corelate și cu măsurători la sol privind calitatea aerului și cu factorii meteorologici, măsurători ce trebuie realizate in timp real, nu în timpul orelor de program…!”
Buna ziua!
Unde sunt masuratorile?
Le puneti pe site, putem sa le descarcam si sa transmitem plangeri cu ele in atasament? Avem nevoie de analize si concluziile lor.
Legionarul HAUR n’are credibilitate.