Cătălin Munteanu este curajosul ploieștean care a decis să realizeze un festival de artă la Ploiești. Festivalul se numește “Talpa Iadului”, iar prima ediție are loc anul acesta, în luna octombrie.
Este pasionat de drumeții montane, a creat festivalului de fotografie SECVENȚE și deține un perete de escaladă în Ploiești.
Cătălin, în calitate de organizator al festivalului de artă de la Ploiești, prezintă-te în câteva cuvinte.
“Partea mea preferată, să vorbesc despre mine. Eram sarcastic bineînțeles, așa cum de obicei sunt. În funcție de ziua în care primesc această întrebare, răspunsul o să fie într-un fel sau altul. Astăzi simt să spun că sunt născut în 1980, în același an cu formația depecheMODE și chiar cred că ei m-au ajutat să trec prin toate momentele fericite și nefericite. Ei sunt farul care mereu îmi arată țărmul.
Citește și: Ploieșteanca Aytana Anghel, elevă a C.N. Mihai Viteazul, bursieră la Oxford și director general al revistei Daily Dose of Millennial
Chiar aseară pregăteam o scenetă cu câțiva tineri și le explicam cum respectiva scenetă este creată cu ajutorul muzicii acestor britanici. Deci cea mai importantă caracterizare a mea este că sunt fanul formației. Mai departe fac și eu ce simt. Ador natura, deci merg des la munte. Îmi place aventura, așa că practic alpinismul.
Găsesc inspirație în orice și cochetez mereu cu arta. Fie că este vorba de cum îmi decorez casa, cum vreau să arate sala de escaladă sau cum pun în scenă o scenetă, încerc să respir și să expir artă, creație, frumos. Și citesc. Și am păreri despre orice.
Aduc o completare întrebării în sine. Ai spus Festivalul de Artă de la Ploiești. Nu este chiar corect. Asta pentru că nu este singurul festival de artă de la Ploiești, ba chiar sunt destul de multe și nu cred că noi, la prima ediție, merităm acest statut.”
De unde a pornit ideea acestui festival și cum s-a ajuns la numele de “Talpa Iadului”?
“Ideea festivalului este de mult timp, numele la fel. Acum aproape 20 de ani purtam o conversație amicală cu un prieten și ne imaginam cum ar fi să facem un festival care să promoveze doar artiști locali, aflați la început de drum. Și ce nume este mai bun pentru a reprezenta strădania artistului în societate, decât «Talpa Iadului»?
Oricine încearcă să facă ceva creativ, are enorm de mult de muncă. În primul rând trebuie să-și convingă familia și prietenii că el chiar vrea să urmeze acest drum. Iar părinții ce îi spun unui copil când acesta își alege cariera? Oare îl încurajează să cânte la chitară, să picteze sau să se facă dansator?
Citește și: Povestea puștiului din Plopu care se pregătește de Campionatele Mondiale de tir cu arcul
Ori îl încurajează să fie doctor sau inginer? Retorică întrebarea mea, dar sigur știm cu toții răspunsul. După, dacă artistul nostru reușește să treacă de talpa familiei, intră sub talpa societății. Societatea nu vrea artiști, ce fac artiștii? Societatea vrea oameni care să muncească, să producă, să cotizeze, să taxeze. Nu oameni liberi și visători.
Pentru moment multă lume se bușește de nume, crezând că este ceva necurat la mijloc. Nu este și pe cât mă amuză ideea că oamenii cred că este ceva dubios aici, pe atât mă întristează. România nu apreciază arta. Românii nu apreciază inițiativa și independența. Românii au tipare și cine iese din ele este paria societății.
Citește și: Mihaela Rus, director Teatrul “Toma Caragiu” Ploiești: “Teatrul se întâmplă acum și aici, cu transfer de emoție de la actori la public”
Și mai nou, există un foarte mare val de oameni care cred că toți cei care ies din aceste tipare imaginare și impuse de nu-știu-cine, sunt drogați și depravați. Aud extrem de des treaba asta. Cum că la festivalurile de muzică sunt mesaje subliminale, care te fac să urci pe bloc și să sari de-acolo.
Ți se blochează creierul când auzi așa ceva și nu mai știi ce să zici. Îmi revin totuși repede și spun: Așa, și câți dintre cei care au fost la x festival au sărit de pe bloc? Și aici pauză, pentru că efectiv nu a sărit nimeni. Pe lângă ideile astea că artiștii sunt tâmpiți, apare des în discuție și vaccinul și Uniunea Europeană.
Citește și: Noul președinte CJE Prahova, David Ristea: “Tinerii pleacă spre București sau străinătate. Conducătorii orașului trebuie să facă Ploieștiul mai atractiv”
Știu că discuția noastră nu este una politică, dar ca artist, simt nevoia să mă adresez acestor inepții și efectiv să combat cu logică toate aceste afirmații.
Ca răspuns final, nu, nu nu există nimic demonic aici. Nimic. Iar «Talpa Iadului» este reprezentată chiar de această societate limitată și restrictivă. Talpa care te apasă, talpa care vrea să te înjosească și să te nimicească. Ei bine, noi alegem să ignorăm asta și să înflorim.”
Într-un oraș în care evenimentele se întâmplă destul de rar, cum ai reușit să-ți găsești curaj în a organiza un festival atât de complex?
“Curajul este simplă nebunie. Activitatea mea în general este destul de relaxantă. Merg la munte, lucrez cu tineri în sala de escaladă, fac fotografii, petrec timp cu prietenii, cu mine, am grijă de multe pisici, beau cappuccino și fac dese plimbări prin diferite țări și pe la diferite evenimente artistice și culturale.
Călătorind des, văd multe lucruri faine și cum, nu știu în ce mod ciudat, iubesc Ploieștiul, vreau să aduc parte din aceste lucruri și idei faine aici. Cum am avut curajul să fac o sală de escaladă, să organizez un festival de fotografie și atât de multe alte lucruri, așa a venit și curajul pentru acest nou festival. Mă plictisisem puțin de //SECVENȚE, festivalul de fotografie, așa că am zis, hai să facem ceva mai fain. Și fain o să fie!”
Din punctul tău de vedere, care este punctul forte al festivalului pe care nimeni nu are voie să îl rateze?
“Festivalul în sine nu este de ratat! Ideea generală este să avem o înșiruire continuă de energie și senzații. Vom alterna între teatru, recitaluri de poezie, DJ, dans, concerte și alte întâmplări ciudate, iar momentele de legătură vor fi un spectacol în sine. Mai exact, nu va cânta cineva pe scenă timp de, să spunem, o oră, după care se stinge lumina, urmează o pauză și începe alt concert.
NU! Aici momentul de legătură dintre cele două acte artistice, este o creație în sine. Iar asta o să facă lucrurile extrem de incitante și interesante. Pe lângă asta, decorul o să fie foarte, foarte creativ! Între distopic, utopic și fantezist, stilul în care vom decora această hală industrială cred că este unic și va oferi senzații tari!”
Ce artiști vor fi prezenți în cadrul festivalului?
“Artiștii sunt în proporție de 90% din Ploiești, Prahova. Majoritatea sunt elevi sau studenți, deci aflați la început de carieră. Sunt relevanți pentru prietenii și familia lor, destul de puțin pentru publicul național. Acesta este și conceptul festivalului în sine, un festival cu ploieșteni, pentru ploieșteni.
Bineînțeles, trupa El Negro, probabil cel mai mare nume local, ne este alături și le mulțumim. Avem câțiva artiști vizuali cunoscuți la nivel național și internațional, dar nu putem spune că în general artiștii vizuali, fie ei pictori, graficieni sau fotografi, sunt nume care să atragă public plătitor de bilet.
Citește și: Maria Gheorghe, profesor la C.N. „Mihai Viteazul”, autor al manualului de istorie pentru clasa a V-a
Ca o foarte mare surpriză, sâmbătă seara va cânta pe scena festivalului Princess Chelsea. O artistă din Noua Zeelandă care vine alături de trupa ei să ne fascineze. O să fie o prezență feerică și plină de inspirație.
Nu bucurăm enorm că a acceptat invitația și de-abia așteptăm să-i prezentăm puțin orașul. În concluzie, avem artiști din Ploiești, Prahova și Noua Zeelandă! Se potrivesc, nu?”
Cui se adresează acest tip de festival și despre ce anume nu este acest festival?
Lăsați tinerii să vină la noi! Fie că este vorba de puști de liceu sau de bătrânei cu suflet tânăr, aici o să fie locul în care ne putem cunoaște, ne vom face prieteni noi și vom dansa 3 zile și 3 nopți!
Acest festival nu este locul cuvintelor nepotrivite și al gunoaielor aruncate aiurea. Vom pune enorm de mult accent pe respect, bun simț și responsabilitate. Iar cine nu va respecta aceste lucruri, sigur are treabă în altă parte.”
Toată această colecție complexă de artă înglobată într-un singur festival consideri că reprezintă un plus pentru imaginea orașului Ploiești?
Ploieștiul nu are o imagine. Nimeni nu s-a ocupat de asta. Sau bine, imaginea orașului sunt rafinăriile din jurul acestuia. Dar dincolo de orașul rafinăriilor, nu cred că un bănățean sau ieșean are ce să spună despre Ploiești. Internațional nici atât.
Nu mi-ar displăcea deloc un plan pe termen lung, care să înceapă să clădească această «imagine» a Ploieștiului. Avem multe lucruri faine aici, chiar avem, dar din păcate ele pică mult în fața lucrurilor mai puțin plăcute.
Inițiativa poate să vină de la noi, cei mici, care încercăm diferite lucruri, dar fără o susținere constantă și mai ales, dezinteresată, din partea autorităților, nu cred că este posibil.”
Ce părere ai despre proiectul “Ploiești – Capitala Tineretului”? De ce?
“Proiectul este foarte bun și nu are cum să nu-ți placă. Totuși, orice oraș se poate numi capitala tineretului, pentru că toate orașele au tineri. La categoria elevi de liceu, orașul are un număr impresionant de tineri, însă la categoria studenți și 25-30 de ani, orașul nu o duce deloc bine.
Tinerii pleacă în alte orașe la facultăți, UPG-ul nefiind o alegere des întâlnită, iar viața socială pentru studenți și tineri în general, este extrem de slabă în oraș. Ca idee, avem vreun club în care poți dansa? Nu, nu avem.
Citește și: Maria Bădicioiu, eleva care își înfruntă emoțiile prin scris: “Când scriu simt că mă descarc de toate emoțiile negative
Dacă mai vrem și muzică bună, adică nu zgomote prea lascive sau prea minimaliste, atunci deja avem pretenții exagerate. Până la începutul anilor 2000, încă mai erau ceva cluburi prin oraș, dar după 2010 au cam dispărut.
Acum mersul în club nu înseamnă dans și socializare, ci etalare. Așa că înclin să cred că viața socială este foarte slabă în oraș. Evenimentele culturale foarte puține și de multe ori exclusiviste, nu destinate publicului larg.
Tinerii stau pe bancă în parc și lasă mizerie în urma lor. Este o discuție foarte dificilă și de foarte mult timp nimeni nu face nimic. Din păcate, un festival de 3 zile nu va schimba prea multe în acest peisaj.”
Înțeleg că e nevoie de voluntari care să se implice în organizarea festivalului. Cine poate oferi o mână de ajutor?
“Oricine poate ajuta! Cel mai important ajutor este cumpărarea unui bilet. Interacțiunea pe paginile de social media sunt foarte importante și ele, dar da, voluntariatul o să fie cheia succesului.
Deja am început campania pentru strângerea de voluntari și tinerii au răspuns cu mult entuziasm. Pentru că asta înseamnă să fii tânăr, să ai entuziasm, dorință, energie! Să vrei să te implici și să vrei să schimbi lumea. Și vei face asta dacă vei crede cu suficientă tărie și încăpățânare în idealurile tale.
Citește și: Povestea lui Cristian Oproiu, antrenor de campioni la powerlifting: “Campionul nu se naște, ci se formează prin disciplină și determinare”
Intrați pe site-ul festivalului talpaiadului.ro și de acolo puteți să vă cumpărați bilet, puteți să vă înscrieți ca voluntar, puteți afla mai multe despre festival.
Informațiile le punem și noi pe măsură ce le definitivăm. Tocmai ce am găsit hala potrivită, urmează să semnăm contractul și să facem publică adresa.
Pentru moment spun doar că este o hală din perioada interbelică, este mare, frumoasă și curată, bine întreținută și cu acces foarte facil. Sunt mijloacele de transport în comun în apropiere, nu este deloc la marginea orașului și este foarte luminoasă!”
La final, lasă un mesaj pentru cititorii ziarului Observatorul Prahovean și menționează când va avea loc festivalul.
“Mesajul meu este simplu și util, hai să ne implicăm cu toții activ în viața socială și să facem Ploieștiul un loc mai bun. Să facem alegerile potrivite pentru noi și pentru comunitate. Să nu mai acceptăm toate neajunsurile și nedreptățile. Să fim deschiși, înțelegători și iubitori cu semenii noștrii și cu viața în sine.
Festivalul o să fie în ultimele zile ale lui octombrie. Începem vineri de la ora 11, închidem duminică noaptea târziu. Ca mențiune, în fiecare dintre cele trei zile, între orele 11:00 – 16:00, oricine poate să viziteze expozițiile, iar după ora 16:00, accesul este permis doar posesorilor de buletin. Bilete se găsesc on-line, la preț redus, iar la intrare, la preț mai piperat.”
Citește și: Lelia Grigore, avocat: “Vreau să îi mulțumesc profesorului meu de geografie, Gelu Hanganu. M-a învățat să gândesc.”
Cum ți se pare subiectul?
