- Publicitate -

Povestea lui Alin Boldea, ploieșteanul care a ieșit învingător din numeroase episoade de bullying. ”Colegii de la școală râdeau zilnic de mine!”

Povestea lui Alin Boldea este despre curajul de se simți puternic într-o lume care i-a spus, încă din clasa întâi, că e diferit. A trecut prin nenumărate episoade de bullying și doar puțini au fost cei care l-au ajutat și sprijinit în momentele grele. Iubește muzica și vreme de 10 ani a cântat în cadrul evenimentelor caritabile și nu numai.

Urmează un interviu despre puterea pe care doar unii oameni reușesc să o aibă în fața valului de bullying care se ascunde la fiecare colț de stradă și poposește pe băncile școlii. La școală, unii copii, vulnerabili fiind, ajung să fie persecutați de copiii mai mari de vârstă sau care vor să demonstreze ceva.

Citește și: Povestea ploieșteanului Alexandru Stan, tânărul care și-a propus să-i ajute pe oameni să nu mai facă rate sau cheltuieli inutile

Povestea lui Alin Boldea demonstrează cât de important este să te îndepărtezi de valul de răutăți și să te concentrezi pe ceea ce îți propui. Doar astfel reușești! Episoadele de bullying   din viața lui Alin au făcut din aceasta un om puternic, un om care vorbește despre dizabilitatea lui fără temeri, cu zâmbetul la purtător și cu motivație potrivită pentru oricine își dorește o povestea reală și inspirațională.

Alin, prezintă-te în câteva cuvinte

Mă numesc Alin Boldea, dar toata lumea mă știe de Mustuck. Am 28 de ani, sunt din Ploiești, am fost ultima generație care a prins școala profesională, deci am terminat 13 clase. Sunt o persoană ambițioasă și tot ce-mi propun în majoritatea cazurilor și reușesc.
Am ca pasiune muzica. Fac asta de vreo 10 ani cu aproximație. În timpul ăsta am reușit să cunosc oameni pe care-i aveam ca idoli, voci din industria de rap și hip hop.

Cum ai descoperit pasiunea ta pentru muzică și ce mesaje transmiți prin versurile tale?

Pasiunea mea pentru muzică am descoperit-o când aveam în jur de 8 ani. Iubesc stilurile muzicale rap și hip-hop. Aveam un vecin care era mai mare și asculta BUG Mafia, Codu Penal, La Familia etc.

Sincer să fiu îmi plăcea că se mai auzeau și înjurături în piese, dar ulterior, crescând și ascultând numai genul acesta de muzică, mi-am dat seama că în versuri sunt foarte multe lecții de viață. Eu scriam poezii de prin clasa a 7-a. Și de la poezii am încercat să scriu și versuri, și le dădeam prietenilor să le citească. Ziceau că nu sună rău.

Citește și: Povestea ploieșteanului Mihai Constantinescu: “Am învățat să fiu curios, să nu mă mulțumesc cu ce am!”

La îndemnul unui prieten care avea studio, am înregistrat prima piesă. De acolo a pornit totul. Primul contact cu microfonul, primul concert și primele sentimente intense. Atunci a fost momentul în care am decis că indiferent de ce voi face mai departe în viață, muzica o să fie ca o călăuză pentru mine.

Povestește despre dizabilitatea ta. Care a fost primul moment in care ti-ai dat seama că ești diferit de restul.

Dizabilitatea mea este legată de faptul că nu pot îndoi genunchii atât de mult pe cât ar fi normal. Eu așa m-am născut, dar mi-am dat seama că sunt diferit de restul în momentul în care am intrat în clasa întâi.

În copilărie ai fost marginalizat de către cei din jur? Povestește ce anume ți s-a întâmplat.

Da, am fost marginalizat încă de când am început să merg la școală. Eram copilul din ultima bancă. Nu pot să zic că am fost marginalizat de toți pentru că aș minți. Încă am prietenii strânse cu foști colegi din generală. Dar ca în orice poveste există oamenii buni și oameni răi.

Eu am avut-o alături mine, încă din clasa întâi, pe verișoara mea. Aceasta a fost lângă mine până când am terminat 13 clase. Pentru mine a contat enorm de mult asta pentru că știam că în orice moment, indiferent de situație, ea era acolo să mă sprijine. Astfel am putut să trec peste lucrurile urâte petrecute în timpul școlii.

Citește și: Interviu cu Denisa Moise, mămică și vloggeriță: “Nu avem nevoie de jocuri și jucării scumpe, ci de imaginație și implicare”

Mi s-au întâmplat foarte multe lucruri. O să spun despre una dintre amintirile care în momentul de față mi se par extrem de amuzante.

Câțiva colegi care erau răutăcioși cu mine, pentru că m-au văzut mai mic, m-au băgat cu fundul în coșul de gunoi. Singur nu puteam să mai ies de acolo.

Am stat ceva vreme în coșul de gunoi. Într-un final, a venit verișoara mea și m-a scos de acolo.

Cum ai reușit să treci peste episoadele de bullying?

La mine episoadele astea m-au afectat mai mult psihic și moral, fizic mai puțin. Nu mâncam bătaie pentru că eram diferit de ei, dar în schimb primeam jigniri și alte forme violență. Am fost extrem de afectat, până când mi-am dat seama că toți cei care mă jigneau nu erau persoane importante pentru mine.

Reușisem să-mi fac prieteni care mă acceptau așa cum eram. Și am zis că nu o să mai conteze ce vorbesc cei din jur atât timp cât am lângă mine oameni care țin la mine și mă acceptă fix așa cum sunt. Aveam 13 sau 14 ani când decizia asta mi-a schimbat viața radical.

Citește și: Lunna, cea mai fresh voce feminină din industria muzicală românească, elevă a Colegiului Național A. I. Cuza din Ploiești: “Am renunțat la studiile din Franța în doar 5 minute. Am zis da muzicii și am semnat contractul!”

Am început să mă accept pe mine fix așa cum eram. Răutățile celor din jurul meu deveniseră egale cu zero. Ba mai mult, în cercul meu de prieteni pe care îl am și acum, eu personal fac glume despre problema mea. Totul e diferit acum. Cel mai important rol l-a avut familia mea: mama, tata și bunica. Lor le mulțumesc pentru tot.

Au fost și sunt în continuare extrem de deschiși cu mine și cu fratele meu. Contează extrem de mult să ai părinți care să te susțină. Au avut rolul lor foarte important în toată gândirea mea și prin tot ce am trecut. Cred că lor și bunicii mele le datorez tot ceea ce sunt în prezent.

Cum ai reușit să le transmiți încredere tinerilor cu dizabilități prin muzica ta?

Nu le-am oferit direct prin muzica mea, ci prin faptul că am reușit să fac muzică și să am concerte. Le-am arătat că se poate și că orice vis pe care-l ai, îl poți atinge dacă muncești pentru el. Mie nu mi s-a dat nicio șansă să fac treaba asta.

Mulți râdeau și ziceau că n-am nici o șansă, că o să-mi treacă repede de faza asta cu muzica.

Dar mie când îmi spune cineva că nu pot face ceva, nu mă demoralizează. Pe mine mă motivează! Mare parte din vară o petreceam la un centru de recuperare în Târgoviște. Acolo erau numai copii cu dizabilități.

Citește și: Ploieșteancă de 66 de ani, împătimită a jocurilor de noroc, lăsată fără portofel într-o casă de pariuri de municipiu

Spre exemplu, era un băiat mai mic decât mine care-și dorea foarte mult să facă sală, să tragă de fiare, doar că îi era frică de reacția celor din jurul lui. Și i-am zis să încerce, pentru că reacția celor din jur nu o sa fie decât una pozitivă. Anul următor m-a anunțat cu bucurie că a început să se ducă la sală.

Acesta a fost un moment care m-a ajutat să înțeleg cât de important este să îi ajuți și să îi motivezi pe cei din jurul tău. Fiecare vorbă spusă contează enorm, mai ales pentru omul care este demoralizat și lipsit de încredere.

Care este cel mai mare vis al tău?

Vis? Sincer să fiu, în momentul de față cam tot ce mi-am dorit am făcut. Un singur lucru mai am: să îmi întemeiez propria mea familie, o soție, copii. Îl pot numi vis, nu?

Care este cea mai importantă lecție pe care ai învățat-o de la viață?

Am învățat foarte multe lecții de la viață. Am învățat că lumea, indiferent ce vei face, întotdeauna te va critica și îți va spune că ceva nu e bine. Cel mai important lucru este ca tu să-ți urmezi drumul pe care te-ai decis să mergi. Gura lumii să nu te afecteze și să nu te abată de la drum. Oamenii care contează cu adevărat te vor susține necondiționat.

La finalul acestui interviu, lasă un mesaj motivațional pentru toți cititorii ziarului Observatorul Prahovean.

Vreau sa le zic să aibă încredere în ei. Prin muncă și perseverență vor ajunge acolo unde își doresc. În 99% dintre cazuri totul va depinde doar de ei. Visele se pot atinge, nimic nu este imposibil. Iubiți-vă familia, frații, surorile. Pentru că ei vor fi necondiționat alături de voi. Vor fi acolo chiar și în momentele când vă uitați în jur și nu mai e nimeni, doar ei.

Multe persoane vor intra în viața voastră, unele ca o binecuvantare, altele ca o lecție. Cei care vor rămâne, vor face asta din iubire și din faptul că vă acceptă exact așa cum sunteți. Vă doresc multă pace și multă dragoste tuturor.

Citește și: Interviu cu Izabela Pădure, educatoare și interpretă de muzică populară: “Unul dintre visurile mele este să îmi deschid propriul afterschool”

Urmărește știrile Observatorul Prahovean și pe Google News!

Articole asemănătoare

Scrisoarea unei participante la Miss Generația lui John: “Adolescenții au tendința de a nu se simți suficienți și compleți”

Bună tuturor! Am 20 de ani și particip la Miss Generația lui John. Nu îmi voi dezvălui identitatea, însă doresc ca prin această scrisoare...

Imagini dramatice de la operațiunea de salvare a copilului luat de ape în Prahova. Martor: ”Un băiat din sat și-a riscat viața, apoi au...

Un copil de 10 ani a fost salvat, aseară, în ultima clipă de la înec, din fostul baraj de acumulare din localitatea prahoveană Poienarii...

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0785 075 112 pe WhatsApp sau Signal.

Vreau să mă abonez la serviciul de mesagerie WhatsApp - Trimite un mesaj pe Whatsapp cu textul VREAU SĂ MĂ ABONEZ la numărul de telefon la 0785 075 112

- Publicitate -

Sondaj

În ultimii 8 ani, ați fost informat/ă despre faptul că Primăria Municipiului Ploiești a demarat lucrările de elaborare a unui nou Plan Urbanistic General?
În același interval de timp, ați fost invitat/ă la vreo ședință, discuție, dezbatere sau informare referitoare la proiecția (cum va arăta) viitorului PUG asupra zonei în care locuiți?
Dacă nu ați fost invitat/ă, ați participa la o astfel de dezbatere?
Sunteți de acord ca noul PUG să aprobe sau să încurajeze construirea de locuințe colective (blocuri) în zonele de case?
Considerați că beneficiați de suficient spațiu verde în zona dumneavoastră?
Considerați că rețeaua stradală a cartierului face față traficului actual?
Vă rugăm să introduceți numele străzii unde locuiți (această informație nu va fi publicată)
- Publicitate -

Video Observatorul Prahovean

- Publicitate -

Ultimele știri

Câini crescuți în grădina unui bloc din Cina. Ce măsuri a dispus Poliția Locală

După ce Observatorul Prahovean a publicat sesizarea unui ploieștean din cartierul Cina, sătul de mirosul imposibil provenit de la mai mulți câini ținuți de...

Client umilit și jignit de către un agent de pază la magazinul Carrefour din PSC. Reprezentanții supermarketului regretă incidentul

Un ploieștean, Călin Mihai, acuză pe unul dintre paznicii magazinul Carrefour din interiorul PSC de faptul că a fost jignit și umilit în fața...

Concurs inedit la Liceul “Toma Socolescu” din Ploiești. Cum s-au descurcat elevii la probele practice din atelierele liceului – VIDEO

Liceul Tehnologic “Toma Socolescu” din Ploiești a organizat joi, 12 mai 2022, concursul profesional județean “Împreună construim viitorul!”. Concursul, aflat la prima ediție, s-a adresat...

Mai nou ori Mai vechi? Recomandările Observatorul Prahovean de muzică și filme

Bine v-am regăsit! Sper ca măcar una dintre recomandările mele de săptămâna trecută să vă fi încântat, dacă nu chiar toate! … Iar de...

Tarife noi pentru curățenia căilor publice și deszăpezire la Ploiești

Aleșii locali ploieșteni au aprobat, joi, noi tarife pentru activitatea de salubritate. De data aceasta, proiectul de hotărâre a fost inițiat după ce firma...
- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -

Parteneri

- Publicitate -