- Publicitate -

Vastul ansamblu roman de la Mălăieștii Prahovei, istorie de două mii de ani dată uitării. Arheolog Ovidiu Țentea: „Să dovedim că suntem capabili să (ne) protejăm monumentele istorice de noi înșine!”

Prahova, unul dintre județele care se poate mândri (sau ar trebui) cu ceea ce înseamnă turism istoric. Unul dintre cele mai spectaculoase obiective care așază județul pe harta unei adevărate comori a trecutului se află chiar lângă comuna Dumbrăvești, la 25 de kilometri de Ploiești. E vorba de Castrul roman de la Sfârleanca – Mălăiești, edificiu care, alături de Băile Romane, face parte dintr-un vast ansamblu roman de importanță strategică. Cu ceramică romană, vase de sticlă extrem de bine realizate, amfore, piese de armament și numeroase monede de bronz emise din vremea împăratului Traian.

Sit arheologic de importanță națională, clasat în Lista Monumentelor Istorice, Castrul de la Mălăiești este o fortificație romană tipică, având sistemul defensiv alcătuit dintr-un șanț, un val de pământ și o palisadă de lemn. Fortificația a fost construită de către soldații romani în timpul campaniilor împăratului Traian, care au dus la cucerirea unei părți din Regatul Dac, între anii 101 și 106.

Specialiștii susțin că armata romană a stat puțin pe aceste meleaguri, însă, soldații s-au bucurat de tot confortul. Dimensiunile aproximative ale castrului Mălăiești, care prezintă o formă dreptunghiulară, sunt de 180 X 150 de metri.

Pe fiecare dintre laturile incintei se găsește câte o poartă de acces din care pornesc principalele drumuri din interiorul castrului, la a căror intersecție se află clădirea comandamentului (principia).

Băile romane aveau încălzire în pardoseală

Băile romane erau compartimentate și fiecare avea rolul ei: vestiarul, bazinul cu apă rece, bazinul cu apă caldă, baia de aburi și bazinul cu apă fierbinte. Mai mult, încăperile aveau încălzire prin pardoseală.

Parte din acest sistem de încălzire a rezistat până în zilele noastre, deși Băile romane au suferit numeroase pagube cauzate de oameni care habar nu aveau că sub tălpile lor se află o istorie de mii de ani.

Săpături neautorizate, activități agricole și șanț pentru conducta de apă. Toate pe vestigiile unei istorii de două mii de ani

Cercetările arheologice în Castrul roman de la Mălăiești au început în perioada anilor 1930. Primele investigații sistematice au fost efectuate în anul 1954, iar începând cu anii 60, castrul și așezarea romană au fost supuse unui proces îndelungat de degradare cauzat de săpături neautorizate și activitățile agricole din zonă. În anul 1976, băile castrului au fost traversate de un șanț pentru introducerea unei conducte magistrale de aducțiune a apei. Șanțul a fost săpat fix prin mijlocul Băilor romane.

Trist e că nicio autoritate nu a luat vreo măsură pentru protejarea vestigiilor. Indolența și ignoranța au continuat și în 1985, când un inginer pomicultor a băgat buldozerul și a nivelat terenul, producând masive distrugeri vestigiului.

Situl de la Mălăești a fost vânat, de-a lungul vremii, de vânătorii de comori

Au fost surprinși hoți care aveau asupra lor hărți si cărți despre siturile arheologice din toata țara, inclusiv cel din Prahova. Au fost reținute vase pline cu monede de argint. „Oare câte dintre ele au fost furate si nedeclarate?” se întreabă specialiștii.

În 1942 s-a descoperit un alt vas plin cu monede de aur, pierdut si el in prezent.

În 2015, un localnic, Grigore Vasile, făcea cea mai mare descoperire arheologică din Prahova, după coiful din aur de la Coțofenești, găsit în 1924 și podoabele dacice de la Coada Malului.

Tezaurul este format din 85 piese, 74 de monede din epoca romană. 5 brățări din argint, alte podoabe și două lingouri din argint. Comoara satului Mălăiești se află astăzi în custodia Muzeul de Istorie și Arheologie Prahova. Printre localnici circulă chiar legende potrivit cărora în se zonă se aflau mai multe comori și erau păzite de cerberi. De asemenea, există documente care vorbesc despre Drumul Comorii sau Drumul Comorilor cu referire la zona Mălăieşti, datând de pe vremea romanilor.

Lucrări sistate în urmă cu trei ani. Vestigiile antice, uitate de timpurile noi 

Proiectul de cercetare arheologică a Castrului și Băilor romane de la Mălăiești a început în anul 2011, prin colaborarea dintre Muzeul Național de Istorie a României și Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova. Șantierul arheologic de la Mălăiești face parte, pe hârtie, din proiectul „Restaurarea și valorificarea durabilă a patrimoniului cultural, precum și modernizarea infrastructurii conexe – Dumbrăveşti (jud. Prahova)”.

Proiectul făcea referire, dincolo de restaurare și studiu specific, la amenajarea unui parc astfel încât zonele de cercetare arheologică să devină vizitabile, reconstituirea unor clădiri unde să se desfășoare activități didactice, dar și realizarea unui muzeu și a unui centru de informare turistică.

Din nefericire, săpăturile arheologice au fost sistate. Reabilitarea zonei cultural -istorice Dumbrăvești a rămas îngropată printre buruieni și pomi fructiferi. Localnicii dau din umeri și suferă după ce ar fi putut și, dar n-a fost să fie. Turiști din țară și străinătate, bani și bunăstarea pentru o întreagă comunitate.

 Explicațiile arheologului Ovidiu Țentea (Muzeul Național de Istorie a României), coordonatorul lucrărilor atât la Castru, cât și la Băile romane

Săpăturile la castru le-am început în 2011, iar la terme, un an mai târziu. Fiecare săpătură a fost executată, în primii cinci ani, pe baza unor despăgubiri pentru proprietarii terenurilor respective. Apoi, unul dintre deținătorii pământului s-a opus continuării proiectului CULTURAL. intenționa să utilizeze spațiile pentru a pune pe picioare o fermă de animale. A mai fost vorba, se pare, și de un război între două familii din Sfârleanca, cea a fostului primar și cea a actualului primar”. Interese mici, românisme. Excedați de toate aceste neînțelegeri, în 2018 am astupat integral, în deplinătate facultăților mintale, vestigiile. Altfel, ar fi fost distruse de intemperii. Oricum, termele erau străbătute, chiar prin mijloc, de o țeavă de apă. De remarcat că primisem asigurări din partea companiei în grija căreia se afla țeava că aceasta putea fi mutată… Păcat, totul a depins de un banal document de expropriere, de un schimb de terenuri ori de un act de vânzare-cumpărare. În orice caz, pe baza informațiilor științifice adunate de arheologi, situl poate fi inclus și în prezent pe lista UNESCO”. Asta doar dacă ne vom dovedi capabili să (ne) protejăm monumentele istorice de noi înșine.”

a povestit acesta pentru jurnalul.ro.

 

 

Ai informații care ar putea deveni o știre? Contactează-ne la: 0785 075 112, pe WhatsApp sau Signal.

Urmărește știrile Observatorul Prahovean și pe Google News!

Sondaj

Sunteți mulțumiți de activitatea primarului Andrei Volosevici în cei doi ani de mandat?

- Publicitate -

Articole asemănătoare

Cum să despici un BMW, conducând nebunește în oraș. Accidentul mortal a fost surprins de o cameră de supraveghere din Cluj Napoca

Șoferul în vârstă de 25 de ani a fost singura victimă a accidentului. Conducea nebunește prin Cluj Napoca, duminică dimineața, în momentul impactului acul...

Incendiu la o casă din Vălenii de Munte

Pompierii militari au fost solicitați să intervină, luni, pentru stingerea unui incendiu care se manifestă la acoperișul unei case din Vălenii de Munte. La...
- Publicitate -

Video Observatorul Prahovean

- Publicitate -

Ultimele știri

Chirurg renumit din Timișoara, reținut în timp ce primea șpagă 1000 de euro de la un pacient pentru o operație

Unul dintre cei mai cunoscuți chirurgi din Timișoara a fost reținut după un flagrant al procurorilor. Medicul ar fi cerut șpagă de 1000 de...

Lucian Rădulescu, director interimar la CSM Ploiești

Directorul adjunct al Clubului Sportiv Municipal Ploiești, Lucian Rădulescu, a fost numit, începând de luni, director interimar la CSM Ploiești. Funcția a devenit vacantă...

Cum legiferează Sorin Cîmpeanu în interes propriu: a plagiat în 2006, ca universitar, iar în 2022, ca ministru, încearcă să-și auto-amnistieze plagiatul

Emilia Șercan publică plagiatul comis de ministrul educației, Sorin Cîmpeanu, care și-a însușit 92 de pagini din munca a doi profesori într-un curs universitar....

Cum să despici un BMW, conducând nebunește în oraș. Accidentul mortal a fost surprins de o cameră de supraveghere din Cluj Napoca

Șoferul în vârstă de 25 de ani a fost singura victimă a accidentului. Conducea nebunește prin Cluj Napoca, duminică dimineața, în momentul impactului acul...

Incendiu la o casă din Vălenii de Munte

Pompierii militari au fost solicitați să intervină, luni, pentru stingerea unui incendiu care se manifestă la acoperișul unei case din Vălenii de Munte. La...
- Publicitate -
- Publicitate -
- Publicitate -

Parteneri

- Publicitate -