Evanghelie Zappa – aromânul cu strânse legături românești a reînviat jocurile olimpice

0

Jocurile Olimpice vor începe mâine 23 Iulie la Tokyo. Acestea sunt cunoscute oficial sub numele de a XXXII-a ediție a Jocurilor Olimpice de vară și reprezintă cel mai mare eveniment multi-sportiv care are loc o dată la patru ani. Acestea ar fi trebuit să aibă loc în 2020, dar au fost amânate pentru perioada 23 iulie 2021 – 8 august 2021, din cauza pandemiei de coronavirus.

Puțină lume știe însa ca începând cu anul 393 jocurile olimpice au fost desființate de către împăratul roman Teodosiu I  și abia peste aproape 1.500 de ani, Evanghelie Zappa, un aromân cu legaturi foarte strânse cu România a fost cel care va contribui nemijlocit la reînvierea acestora. Evanghelie Zappa a fost în timpul vieții sale una dintre personalitățile europene ce au contribuit in mod marcant la reînvierea Jocurilor Olimpice moderne el devenind celebru la vremea lui prin strădaniile de reînviere a Jocurilor Olimpice. Astăzi, această etapă a istoriei jocurilor olimpice moderne este denumită perioada preolimpică.

În 1850, la inițiativa poetului romantic Alexandru Suțu, atunci când s-a pus problema de a relansa ceremonii antice și concursuri sportive, Evanghelie Zappa a început să ia în considerare modul în care aceste jocuri ar putea fi reînviate și chiar a propus ca acestea să fie numite „Olimpice”.

Zappa a redactat un memorandum către Înalta Poartă în care propunea ca noua instituție să stabilească faptul că ar ajuta Grecia (Țările Române si Grecia se aflau atunci sub dominație otomană) să țină pasul cu revoluția industrială. Memorandumul a fost redactat la începutul anului 1856 iar în acesta se propunea ca jocurile să fie organizate la Atena, începând cu data de 25 martie 1857.

Zappa s-a angajat să suporte chiar costul acestui eveniment, precum și să contruiască o clădire olimpică și o expoziție de mostre de artă grecești. Clădirea va funcționa dealtfel ceva mai tarziu, ca un muzeu de antichități.

Pentru a accelera acest plan, el a trimis imediat 2000 de florini austrieci pentru a acoperi costurile construcțiilor din Olympia, Grecia. Acest eveniment a fost denumit și prima Olimpiada Zappeiană. A finanțat construcția Zappeionului în Atena, un complex de clădiri, cu stadion, amfiteatru de conferințe și cu săli de gimnastică.

Evanghelie Zappa a deținut numeroase moșii în jurul capitalei București și în Bărăgan. Desigur, latifundiarul a acordat și alte ajutoare materiale. Cele mai cunoscute sunt fondurile oferite pentru înființarea Academiei Române și pentru reclădirea capitalei București, pârjolite de un mare incendiu. Alte donații au fost trimise de el către instituțiile din locul său de naștere. Astăzi, Școala din Broșteni, Ialomița, locul unde a încetat din viață, îi poartă numele.

Revenind la antichitate, primele jocuri olimpice sau jocurile olimpice antice, denumite originar Jocuri olimpice, au constat dintr-o serie de competiții atletice care aveau loc pe o arenă între diferite orașe ale Greciei Antice. Acestea au început în anul 776 î.e.n. în Olympia, Grecia, și s-au serbat până în anul 393 e.n. când au fost desființate de împăratul roman Teodosiu I.

Jocurile se desfășurau la fiecare patru ani, vara, în zilele sărbătorilor lui Zeus, în nord-vestul Peloponesului, în câmpia Olympia. Participau doar bărbații de origine greacă în timp ce femeilor nu le era permisă prezența nici macar în calitate de spectatoare. De asemenea, doar cetățenii liberi erau admiși, sclavii fiind excluși.

Organizarea jocurilor, judecarea rezultatelor și decernarea premiilor se făceau de către magistrați numiți Helladonike. Jocurile durau cinci zile și începeau cu o procesiune solemnă și cu jertfe, cu defilarea concurenților și jurământul olimpic.

În ziua a doua avea loc întrecerea tinerilor de 18-20 ani după care, în ziua a treia întreceri de alergare, lupte, pugilat, etc. Cea mai disputată probă, cea de pentatlon avea loc în ziua a patra urmată de întrecerile „hoplitodorilor” (oameni înarmați), cursele de care și călăria.

De-a lungul timpului, ordinea întrecerilor s-a modificat de nenumărate ori. În ziua a cincea erau premiați învingătorii care primeau o cunună din ramuri de măslin sălbatic. Cei care își mențineau titlul de campion la mai multe ediții succesive sau erau câștigători a mai multor jocuri care se desfășurau pe teritoriul Greciei se numeau periodonikes.

Cel mai important fapt cunoscut este ca în timpul jocurilor olimpice încetau orice conflicte politice și militare dintre cetățile grecești, instituindu-se așa-zisa „pace olimpică”. Tradiția spune că începând cu anul 720 î.e.n. atleții concurau complet dezbrăcați.

Ultima ediție a jocurilor a avut loc în anul 393, fiind interzise apoi printr-un edict al împăratului roman Teodosiu I, din prejudecăți religioase (acesta era creștin, iar membrilor acestui cult le repugnau toate tradițiile legate de obiceiurile păgâne), el ordonând distrugerea clădirilor Olympiei. Până la acest moment final, timp de 12 secole Jocurile Olimpice se desfășuraseră neîntrerupt o dată la patru ani, în total având loc 293 de ediții.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0785 075 112 pe WhatsApp sau Signal.

Vreau să mă abonez la serviciul de mesagerie WhatsApp - Trimite un mesaj pe Whatsapp cu textul VREAU SĂ MĂ ABONEZ la numărul de telefon la 0785 075 112

Lasă comentariul tău. Click AICI

Comentariul tău
Numele tău