Cel mai longeviv director al Filarmonicii ploieștene, Corneliu Irimia, sau o viață dăruită muzicii și publicului: ”Scena a fost casa mea”

0

”Muzica este glasul și cuvântul lui Dumnezeu… Este leac pentru suflet, trup și spirit…”. Așa gândește și așa simte omul care, vreme de 17 ani, a condus Filarmonica ”Paul Constantinescu” din Ploiești, Corneliu Irimia. Cariera, spune tot el atât de frumos, îi poate fi împărțită în patru, precum camerele inimii: pedagog, dirijor, compozitor și manager.

Și-a luat muzica pretutindeni cu el în viață

Ea i-a fost camarad, confident și însoțitor de încredere încă de la vârsta de cinci ani, când, povestește Corneliu Irimia, ”stăteam pe un scăunel, avându-l în casa bunicilor, la Ciorani, în vizită, pe marele compozitor, Gheorghe Bazavan. Nu aveam stare și simulam, ascultând la radio, mișcările cântatului la acordeon. I-a zis atunci tatei, marele Bazavan: I-ai copilului un acordeon, un instrument, ceva, că în el zace mult talent. Și așa a făcut tata… De atunci, drumul în viață mi-a fost mereu în acorduri muzicale. Și toți cei ce m-au însoțit pe acest drum, soție, copii, au iubit și iubesc muzica la fel ca mine.”

Tata m-a vrut preot…

Provenit dintr-o familie de preoți (cinci generații), fostul director al Filarmonicii spune ca, pe lângă Conservator, a absolvit și Facultatea de Teologie. Fiindcă, da, muzica și credința se contopesc într-un mod sublim, aproape desăvârșit. ”A vrut tata să fiu și eu preot, însă, firea mea artistică nu mi-a permis. Nu așa îmi închipuiam viața. Deși, vă mai spun ceva: credința în Dumnezeu este cea care m-a făcut să îmi înțeleg …chemarea și să înțeleg că misiunea mea pe acest pământ este să mă exprim creativ prin muzică.”

”Nu uit hora satului din copilărie”

A crescut la țară, în primii și cei mai importanți ani de viață, la modul cel mai simplu, curat și onest, dar plin de eleganță și bun simț. Mergea la hora satului, obicei acum demult uitat, deși, spune atât de frumos, Corneliu Irimia, era un fel de chemare la sinceritate, care ”lega” suflete… Își încărca sufletul și mintea cu tot ceea ce înseamnă folclor autentic românesc și își umplea…lada de zestre pentru mai târziu.

A lăsat viața la țară și s-a mutat la școală, la ”oraș”. Ploieștiul i-a devenit casă, de atunci, Ploieștiul îi este și acum casă la cei 73 de ani. A luat și muzica ce o purta în suflet cu el și, își amintește cu nostalgie, de primele sale ore de pian…

Timpul a trecut și, odată cu el, mâinile sale au mângâiat, pe lângă clapele ce i-au oferit mereu un univers plin de culoare, clarinetul ori chitara clasică. Pedagog, compozitor, dirijor, manager. Asta i-a fost traiectoria într-o viață închinată muzicii. Cel mai bine, spune el, s-a simțit pe scenă. Dirijatul coral a fost cel care i-a umplut fiecare părticică din existență. Iar aplauzele publicului, la finalul fiecărei reprezentanții, au fost cele care au constituit, zeci de ani, adevărata sa hrană spirituală.

”Scena mie mi-a dat mereu senzația libertății absolute!”

”Niciodată nu m-am simțit singur fiindcă, prin artă, am adus mereu publicului parte din sufletul meu. Da, se poate spune că pe scenă ești vulnerabil întrucât toate emoțiile, toate trăirile, toată energia ta le transferi sălii. Însă e atât de înălțător să simți acei, fluturi în stomac, de fiecare dată când sala te aplaudă. Atunci știi că misiunea ta pe acest pământ este cea care trebuie. Când oferi și primești recunoștința dată de ropotele de aplauze ce nu mai contenesc. Chiar te simți aproape de Dumnezeu, prin dăruire față de public.”

A cochetat și cu actoria

Corneliu Irimia spune că a avut și o… cumpănă, la un moment dat în viață. Te sperii ușor auzind asta, însă tot el elucidează ”misterul” spunând că a fost tentat să îmbrățișeze cariera de actor în defavoarea muzicii. Însă și-a dat repede seama că niciodată nu și-ar putea abandona adevărata dragoste. ”Eu nu pot să mă exprim decât prin sunetul seducător al muzicii. Pentru mine, asta este povestea, asta a fost și rămâne viață și suflu.”

Încheiem periplul muzical alături de cel mai longeviv director al Filarmonicii ploieștene aflând că, după 17 ani petrecuți în, casa muzicii prahovene, cum îi place să numească instituția pe care a condus-o cu suflet și succes, fiecare colț are acum, partea lui de instrument, muzica fiind impregnată în fiecare bucată de cărămidă din care, parcă răsună note muzicale.

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0785 075 112 pe WhatsApp sau Signal.

Vreau să mă abonez la serviciul de mesagerie WhatsApp - Trimite un mesaj pe Whatsapp cu textul VREAU SĂ MĂ ABONEZ la numărul de telefon la 40785 075 112

Lasă comentariul tău. Click AICI

Comentariul tău
Numele tău