Situație disperată pentru ploieșteanul Alin Manole, după ce a suferit un transplant de inimă. ”Tata a intrat în șomaj tehnic, nu mai avem bani pentru recuperarea medicală”

2

Ești tânăr, ți-ai făcut un rost, ai planuri pe termen lung… Chiar îndrăznești să răspunzi unor întrebări de genul „unde te vezi peste cinci sau 10 ani“. Spui tot timpul că-ți dorești sănătate, dar, în cele mai multe situații, o faci pentru că așa sună bine. Până la 33 de ani, când a aflat că are o boală gravă de inimă, Alin Manole s-a încadrat în tiparul de mai sus. Un an mai târziu a avut șansa unui transplant de inimă în Franța. Însă când a crezut că a scăpat, boala și-a arătat „hainele“ noi. Epuizat din toate punctele de vedere, Alin face din nou apel la solidaritate.

Pe Alin Manole, din Ploiești, l-am cunoscut la sfârșitul anului trecut, atunci când căuta cu disperare o activitate care să-i ocupe infinitul timp al așteptării și al durerilor. Însă, cu o inimă șubredă, tânărul spera să aibă parte de o minune pentru a ajunge în Franța unde văzuse o șansă foarte mare să primească o inimă nouă.

Povestea integrală, de la acel moment i-o puteți citi și pe: Alin Manole, din Ploiești, a devenit, la doar 34 de ani, „un număr“ pe lista de așteptare a transplantului de cord

Ceea ce pentru noi, în aceste zile de izolare, este ceva extrem de apăsător, pentru tânărul ploieștean devenise un stil de viață. Nici în casă nu se putea mișca prea mult. „Motorul“ îi era epuizat, gândurile din ce în ce mai negre, iar acea zi în care să simtă pulsând o nouă inimă părea un fel de Fata Morgana.

Dar cu ajutorul oamenilor de bine, dorința i-a devenit realitate. Tânărul a reușit să ajungă în Franța și să primească o nouă inimă.

Însă când a crezut că s-a născut pentru a doua oară, Alin a constatat că viața îl încearcă din nou. Și iar a început o luptă, la propriu, pe viață și pe moarte…

„Văzând că în România am puține șanse să mă operez, am plecat cu familia în Franța să caut ajutor. Pe 30 ianuarie, anul acesta, am fost internat de urgență într-un  spital la Paris, unde, în urma unor examene amănunțite, specialiștii de aici au spus că starea mea de sănătate se poate înrăutăți brusc și au decis să rămân internat în spital pentru că aveam nevoie urgent de transplant cardiac. După două săptămâni în care rudele din țară au încercat prin toate metodele să îmi facă rost de formularul S112, efectiv viața mea era în pericol, iar medicii de aici au decis să mă ajute cuplându-mă la o inimă artificială care să mă țină în viață până vine formularul din România sau să achit un acont de 20.000euro.

La presiunea celor din spital, Ambasada Română din Paris a fost de acord să achite costurile transplantului cardiac. La o săptămână după încheierea formalităților, s-a găsit un donator compatibil și am fost operat pe data de 21 februarie.

Din cauza timpului lung de așteptare, deși operația decursese bine, au apărut complicații și au fost nevoiți să mă țină în comă indusă timp de două săptămâni. Când au hotărât că sunt mai bine m-au trezit, dar din pricina timpului îndelungat de intubare am rămas fără voce, corzile vocale rămânând deschise. În momentul de față vocea îmi revine încet, încet, dar nu am putere să mă ridic din pat pentru că mușchii de la mâini și picioare sunt atrofiați. Fac dializă, dar suntem optimiști și în privința asta. Pentru a-mi reveni, medicii de aici au spus că după ce ies din spital trebuie să mă transfere la o clinică de recuperare privată indicată de spital.

Recuperarea durează minimum o lună, urmând o evaluare, după care se va stabili dacă mai este necesar să mai continui. Nu știu cât va costa o lună de recuperare, probabil câteva mii de euro.

Situația ne este destul de grea din punct de vedere financiar. Singurul venit este asigurat tatăl meu, însă din cauza pandemiei de Covid 19 este în șomaj tehnic“, ne-a povestit Alin. Un parcurs  în care el nu s-a plâns de plictiseală, de zile prea lungi, ci s-a bucurat de fiecare nouă zi. Și speră că se va bucura de multe altele, însă are nevoie de ajutorul nostru.

Am demonstrat că știm lecția solidarității, că putem sprijini și învinge situații mult mai complexe și dure. Se poate și de această dată!

Cei care vor să-l ajute pe Alin Manole, o pot face donând în contul deschis la ING Bank:

TITULAR: Alin Costin Manole
IBAN: RO33INGB0000999901869410.

Foto: arhivă personală Alin Manole

Alin înainte să fie diagnosticat cu boala cumplită:

 

*Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596

2 COMENTARII

  1. numai de necazuri de astea sa nu ai noroc in viata. O asigurarare medicala privata e necesera. Ca lucreaza romanasii nostri la negru prin EU fara a si cunpara o asigurate de sanatate si unde de viata. Ca in cazul in care mori sa te repatrieze gratuit si sa sa le asigure copiilor un viitor (dau 35 euro pe luna pt 700k life insurance). Iar fara asigurarea de sanatate esti ca si mort. Orice boala mai complicata te omoara. Nimeni nu se atinge de tine.

    Sa speram ca bietul om isi revine in timp si sa speram ca cei care citesc articolul asta fug la compania locala si isi fac asigurare medicala. Banii nu au valoare cand esti mort.

  2. Capitalism! Totul e o comoditate: sănătatea, apa, mâncarea și până la urmă viața.

    La 10.000 de ani de când trăiam în peșteri și îl hrăneam și pe cel bolnav sau rănit am construit un sistem în care trăiești dacă îți permiți.

    Oamenii sunt natural empatici și vor să ajute, donează atunci când pot dar nu ar fi nevoie dacă unii cu venituri foarte mari ar plăti impozite la cote corecte înloc să ne țină pe noi cu sănătatea, învățământul și multe altele subfinanțate și să ne manipuleze că problema e salariile prea mari.

    Reintroduceți impozitarea progresivă și oricine să aibe acces la servicii de sănătate, la locuință, la apă și mâncare.

Publică aici opinia ta

Comentariul tău
Numele tău