Orice se poate spune despre Prahova, dar nimeni nu poate zice că nu are locuri de o frumusețe neobișnuită. La vreo 36 de kilometri de Ploiești există un sat care are doar trei locuitori. Cât vezi cu ochii, de o parte și de alta a unui drum care șerpuiește în mijlocul unor câmpuri nu vezi picior de om… Așezarea are o poveste tristă, pe care puțini o cunosc. La cutremurul din 1977, aproape toate casele s-au dărâmat, mulți considerând că au fost blestemați să suporte așa mare necaz.
Pe vremuri, la finele anilor 1980, Fântânele a devenit cunoscută prin faptul că întreaga localitatea avea numai 42 de elevi: 40 de băieți și două fete. Ulterior, după 2000, comuna Fântânele deja se dezvoltase. Oamenii și-au construit case frumoase, dar și multe fântâni… Nu e gospodărie care să nu aibă o fântână, că doar d-aia, spun sătenii, comuna se numește Fântânele, însă singurul paradox a rămas faptul că în satul Bozieni a rămas un singur locuitor.
Satul cu un singur om până în 2009
Povestea din spatele acestei ciudățenii este însă una destul de tristă. Cutremurul din 1977 a pus la pământ casele localnicilor din Bozieni, în ciuda faptului că prin alte localități învecinate seismul nu a produs pagube. Una câte una, familiile au fost strămutate și așa-zisul sat, rămas aproape fără oameni, a devenit pustiu. Un singur localnic s-a încăpățânat să nu-și prăsească pământul. Și-a refăcut casa cum a putut mai bine. Când mai pleca din sat să-și cumpere de mâncare, localnicii îl întrebau dacă nu s-a plictisit de singurătate. Pe câmpul de la Bozieni se vedea numai casa lui…
Căminul pentru bătrâni închis
În 2006, având în vedere suprafața de teren liberă de la Bozieni, autoritățile locale și județene au pus la punct un plan privind construirea unui cămin de bătrâni. După opt ani, în care banii ba au fost, ba n-au fost pentru investiție, căminul a fost inaugurat, nu cu lumea din sat, ci de autorități. Cei trei locuitori ai satului nu au venit, ocupați cu munca de la câmp și cu gospodăria. Căminul este singura construcție mai de Doamne-ajută din tot satul. Ce mai contează că este închis… Satul nu are școală, pentru că nu sunt elevi… Satul nu are magazin… Pentru trei oameni nimeni n-a pornit afacere în zonă. Locuitorii pe care îi numeri pe degetele de la o mână coboară să-și cumpere de-ale gurii din comună. O comună frumoasă, dar cu un sat zbuciumat de povestea tristă a celor care și-au pierdut casele la cutremurul din 1977…