Marea mușamalizare a poluării din Ploiești: în 2017 a fost depășit pragul maxim anual la benzen. Populația nu a fost informată.

0
spitale-poluare-ploiesti_aa954.jpg

spitale-poluare-ploiesti_aa954.jpg

În anul 2016, poluarea cu benzen înregistra cote atât de alarmante, încât nu doar autoritățile de mediu au intrat într-o stare de alertă, ci și cele de sănătate publică. Au început, cum altfel decât ”în secret” sau ”discret”?!?, o monitorizare specială a poluatorului ”benzen”. Epicentrul: comuna Brazi, stația de monitorizare PH 4. Acțiunile au continuat sub foarte atenta supraveghere a ministrului mediului, Grațiela Gavrilescu, pe tot parcursul anului 2017. Aceste acțiuni au fost atât de eficiente încât, bombă!, la finalul anului 2017, în aglomerarea urbană Ploiești, a fost înregistrată depășirea pragului maxim anual la poluarea cu benzen!!!

Da, știm, aceasta este o informație în premieră, care îi va speria pe mulți. Și pe bună dreptate: benzenul este un poluant extrem de agresiv, factor declanșator sau agravant al mai multor forme de cancer, care atacă în special categoriile vulnerabile ale populației – copiii fiind, statistic, cei mai vizați.

Nu este o informație premieră și pentru specialiștii pe care îi plătim să ne protejeze, să preîntâmpine astfel de situații. Aveam să aflăm că, ministrul mediului și cercuri din instituțiile de mediu și sănătate publică sunt foarte la curent cu situația explozivă, toxică, a supunerii populației la riscul iminent, real, al contactării de boli grave.

Aceștia au ales să funcționeze precum clanurile mafiote, aplicând ”omerta” și încălcând flagrant obligațiile legale exprese referitoare la informarea populației.

De remarcat: aceeași atitudine de mușamalizare a dimensiunilor fenomenului au avut-o la vremea respectivă și potențialii poluatori cu benzen. OMV Petrom continuă și astăzi aceeași politică, fiind singura companie care nu a răspuns solicitării noastre de informații privind activitatea rafinăriei Petrobrazi.

Pentru cine nu cunoaște care este treaba cu rafinăria Petrobrazi, de ce ne interesa ce a făcut pentru combaterea/reducerea poluării cu benzen, trebuie să facem o precizare. Aceasta este singura rafinărie aflată în zona indicată de stațiile de măsurare a calității aerului gestionate de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Prahova ca fiind epicentrul poluării cu benzen a unei zone în care locuiesc aproximativ 300.000 de oameni.

De exemplu, am fi vrut să cunoaștem mai multe despre ce s-a întâmplat la Petrobrazi și cu locuitorii din zonă imediat după data de 11 mai 2017 când, rețineț, stația PH4 a înregistrat 550 ug/m3 – adică de 100 de ori mai mare decât limita maximă anuală care este de 5ug/m3!!!

Citește toate detaliile evenimentului aici: Ziua în care am respirat benzen. Pentru Mediu contează doar ”media anuală”

Puțină istorie recentă foarte utilă
În anul 2017 poluarea cu benzen a stârnit valuri de isterie în rândurile populației aglomerării urbane Ploiești – telefoane la 112, apeluri disperate către autorități, proteste spontane în toate zonele orașului. Sub această presiune a publicului, autoritățile au început să mimeze ”acțiuni concrete”.

În acest tipar se încadrează și ciudata adunare: ”calitatea aerului în zona municipiului Ploiești, situația depozitelor de deșeuri, biodiversitate – pagube generate de carnivorele mari, situația programelor Rabla, Rabla Plus și Casa Verde etc” desfășurată pe 25 august, sub conducerea ministrului Grațiela Gavrilescu, la Casa Albă din Ploiești. Inclusiv denumirea manifestării arată, în opinia noastră, direcția pe care o dădea demersurilor, ministrul/ministerul: trebuie să recunoașteți că este cel puțin bizară alăturarea ”aer Ploiești – pagube carnivore mari”.

Cu acest prilej, cumva la rubrica ”și altele”, Andra Neamțu, directorul Institutului Național de Sănătate Publică (INSP), lansa prima (și singura) informație oficială cu adevărat alarmantă despre impactul poluării cu benzen asupra sănătății oamenilor: ”… nivel local, noi ne-am întâlnit și am hotărât să demarăm un studiu specific pentru poluarea cu benzen în special în localitatea Brazi și așa cum ați menționat la un moment dat, nu atât mirosul este problema noastră care ne sperie cel mai rău.

Știu că e problema care supără cel mai rău populația pentru disconfortul creat, dar pe noi ne supără mai mult acțiunea Benzenului asupra sănătății pentru faptul că benzenul este un produs cancerigen”.

Declarația video, trecută mult prea ușor cu vederea, o puteți lectura/viziona, accesând link-ul: Directorul Institutului Național de Sănătate confirmă: ploieștenii respiră cancer! VIDEO

Marea mușamalizare
Atât de speriate și de puse pe treabă au fost autoritățile prezente la adunare – ministru, primari, specialiști în mediu și sănătate – și atât de eficienți au fost în măsurile pe care le-au luat încât, la finalul anului a venit bomba: a fost depășit pragul maxim anual de 5 micrograme/metru cub la benzen.

Clar au fost mult mai ocupate cu carnivorele mari, având în vedere faptul că nu am auzit de pagube semnificative produse de acestea. Benzenul însă, așa cum o arată statistica, a îmbolnăvit de cancer copii din Ploiești.

Așa cum spuneam, aveam să constatăm în timp că ploieștenii habar nu aveau despre evenimentul extrem de grav care este depășirea pragului anual la poluarea cu benzen în anul 2017. Și când spunem ”ploieștenii” ne referim inclusiv la noi, jurnaliștii de la Observatorul Prahovean.

Documentându-ne am descoperit că despre acest trist și periculos eveniment nu știu decât cercuri restrânse din autoritățile de mediu sau de sănătate publică. Cu siguranță știa și ministrul mediului de la acea vreme.

Specialiști fiind, toți aceștia cunosc foarte exact situația, gravitatea și impactul negativ pe care îl are poluarea cu benzen. Așa cum spuneam în articolul de săptămâna trecută, au ales să acopere cu tone de hârtii dimensiunea reală al atentatului la sănătatea populației,  în special a sănătății copiilor pe care aceasta îl reprezintă.

Aceasta în condițiile în care legea este foarte clară. Iată ce spune Anexa 11 – Informarea Publicului!!! – a Legii 104/2011 – legea principală care reglementează activitatea autorităților în ceea ce privește gestionarea problemelor privind calitatea mediului:

” ANEXA 11

Informarea publicului

1. Autorităţile publice competente asigură comunicarea regulată către public a informaţiilor actualizate privind concentraţiile ambientale de poluanţi, în conformitate cu dispoziţiile prezentei legi.

2. Concentraţiile ambientale puse la dispoziţie sunt prezentate sub forma unor valori medii pentru perioade de calculare a mediei corespunzătoare prevăzute la lit. B, D – F şi la poziţiile G.1. – G.5. din anexa nr. 3. Informaţiile prezentate cuprind cel puţin eventualele niveluri care depăşesc obiectivele referitoare la calitatea aerului, inclusiv valorile-limită, valorile-ţintă, pragurile de alertă, pragurile de informare sau obiectivele pe termen lung referitoare la poluantul reglementat. Se include o scurtă evaluare legată de obiectivele privind calitatea aerului şi informaţii corespunzătoare referitoare la efectele asupra sănătăţii sau vegetaţiei, acolo unde este cazul.

3. Informaţiile privind concentraţiile ambientale de dioxid de sulf, dioxid de azot, particule în suspensie (cel puţin PM10), ozon şi monoxid de carbon se actualizează cel puţin o dată pe zi şi, în cazurile în care acest lucru este posibil, informaţiile se actualizează o dată pe oră. Informaţiile privind concentraţiile ambientale de plumb şi benzen, prezentate ca valori medii pe ultimele 12 luni, se actualizează trimestrial şi, de câte ori acest lucru este posibil, lunar.

4. Autorităţile publice competente asigură punerea la timp la dispoziţia publicului a informaţiilor privind depăşirile actuale sau prognozate ale pragurilor de alertă, precum şi eventuale praguri de informare. Detaliile furnizate trebuie să cuprindă cel puţin următoarele informaţii:

a) informaţii privind depăşirea sau depăşirile observate:
– punctul sau arealul de depăşire;
– tipul de prag depăşit (de informare sau de alertă);
– momentul începerii şi durata depăşirii;
– cea mai mare concentraţie orară şi, în plus, cea mai mare concentraţie medie pe un interval de 8 ore în cazul ozonului;

b) prognoza următoarei (următoarelor) după-amiezi (zile):
– aria geografică a depăşirilor preconizate ale pragurilor de informare şi/sau de alertă;
– modificările preconizate ale poluării (ameliorare, stabilizare sau deteriorare), alături de motivele care determină acele modificări;

c) informaţii privind tipul de populaţie vizat, posibilele efecte asupra sănătăţii şi măsurile recomandate:
– informaţii privind grupurile de populaţie expuse riscului;
– descrierea simptomelor probabile;
– măsurile de precauţie recomandate populaţiei vizate;
– locul unde se găsesc informaţii suplimentare;

d) informaţii privind acţiunile de prevenire în scopul reducerii poluării şi/sau a expunerii la aceasta: indicarea sectoarelor principalelor surse; recomandări cu privire la acţiunile de reducere a emisiilor;

e) în cazul depăşirilor prognozate, statele membre trebuie să ia măsuri pentru a se asigura că detaliile respective sunt furnizate în măsura în care acest lucru este posibil”.

Spune destul de multe și destul de clar, nu? Întrebare pentru oricare dintre dumneavoastră, cei care citiți acest articol: ați fost vreodată informați în vreun fel, de vreo autoritate publică despre:
c) informaţii privind tipul de populaţie vizat, posibilele efecte asupra sănătăţii şi măsurile recomandate:
– informaţii privind grupurile de populaţie expuse riscului;
– descrierea simptomelor probabile;
– măsurile de precauţie recomandate populaţiei vizate;
– locul unde se găsesc informaţii suplimentare;
în ceea ce privește efectele depășirii pragului maxim anual la poluarea cu benzen?

Dar despre ce se întâmplă cu oamenii, în special copiii, expuși la depășiri orare orare consecutive de 10 ori, de 50 de ori, de 100 de ori ale pragului maxim anual de 5 micrograme/metru cub?

Pe noi nu! Nici ministrul mediului, nici APM, nici DSP, nici Garda de Mediu, nici potențialii poluatori precum OMV Petrom, nici autoritățile județene sau locale. Aceasta în contextul în care, după cum vedeți, erau obligați de lege să o facă. De ce n-au făcut-o? Vom încerca să vă răspundem în articolele viitoare.

Putem să devoalăm că este vorba despre interese politice și economice de zeci de milioane de euro, dar și de multă prostie, incompetență și obediență a angajaților instituțiilor plătiți de către noi, și nu de cutare rafinărie sau organizație de partid.

Până la următorul articol, nu uitați că:
– autoritățile nu v-au informat că în anul 2017 a fost depășit pragul maxim anual la poluarea cu benzen – deși erau obligate prin lege, imperativ, să o facă,
– că cele mai mari valori au fost înregistrate de stația de măsurare a calității aerului PH 4 situată în comuna Brazi, zonă în care ar fi trebuit să fie luate niște măsuri speciale de avertizare a populației, și când spunem asta ne referim la ”aglomerarea urbană Ploiești” adică municipiul Ploiești și comunele limitrofe – Brazi, Blejoi, Păulești, Bucov, Bărcănești, Berceni, Târgșorul Vechi sau Ariceștii Rahtivani – aproximativ 300.000 de locuitori,
– că tot conform legii, ar fi trebuit luate măsuri dure și imediate privind reducerea poluării, mergând până la limitarea/reglementarea programului de funcționare a agenților economici suspectați că ar putea fi sursa.

La final, în special pe cei implicați în operațiunea de mușamalizare, îi lăsăm să cugete la această exprimare din studiul realizat de DSP și INSP despre impactul poluării cu benzen: În jud. Prahova Rata de incidență prin Leucemie /100.000 locuitori în 2016 a crescut de peste 3 ori, față de anii precedenți”.

Date din studiul INSP aici: Autoritățile recunosc oficial pentru prima dată că locuitorii din Ploiești, Blejoi și Brazi se îmbolnăvesc de cancer din cauza poluării. FOTO-Document

raspuns_dsp-poluare_ploiesti_6ce61.jpeg

*Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596

Publică aici opinia ta

Comentariul tău
Numele tău