WhatsApp_Image_2019-08-29_at_11.51.50_a2da7.jpegNăscută într-o familie cu tată preot, căsătorită, de asemenea, cu un slujitor al Bisericii, Oana Băzăvan a fost dintotdeaua privită altfel. Dacă de respect s-a bucurat tot timpul, stare pe care a indus-o celor din jur prin atitudinea și acțiunile sale, odată cu posibilitatea de a alege, de a fi stăpâna deciziilor sale, și-a dorit să se impună în comunitate prin ceea ce este, ceea ce face, ceea ce lasă în urma sa și, mai puțin, prin statutul conferit de starea civilă: „soția preotului Băzăvan“. A reușit să pună pe picioare proiecte diverse, dar care din cauza discreției cu care au fost abordate, sunt puțin cunoscute în comunitatea prahoveană.

Și pentru că puterea exemplului este una dintre cele care funcționează cel mai bine în rândul oamenilor, am încercat să aflăm cine este Oana Băzăvan, în ce acțiuni este implicată și de ce se ambiționează să aducă un plus de viață, culoare și cultură într-un județ considerat de mulți unul lipsit de vitalitate socială.

Anii copilăriei și adolescenței și i-a petrecut la Vălenii de Munte, într-o familie cu tată preot și mama învățătoare. A avut în jurul său exemple de OAMENI cu har, cu dragoste necondiționată față de semeni, cu empatie pentru cei în suferință, cu dorință de a-i ajuta pe cei dornici să-și depășească condiția. A participat la acte caritabile, dar atunci când a simțit, nu de ochii lumii sau pentru că i-au impus ai ei.

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

Când a fost să-și aleagă drumul vieții, Oana Băzăvan a optat pentru Facultatea de Limbi Străine. A predat un an, însă și-a dat seama că nu-i este locul acolo. I se întipărise încă din anii studenției dorința de a fi propriul său șef și de a avea în Ploiești un birou de traduceri cum văzuse în București. Chiar dacă nu i s-a dat prea mult credit, dorința, răbdarea, priceperea au condus-o spre împlinirea visului. Unul pe care și-l îmbunătățește zi de zi, de 20 de ani încoace, dar și unul în care a avut de „tradus“ suferința. „Cel mai greu îmi este atunci când primesc certificate de deces și acte medicale cu diagnostice crunte, unele pentru copii care au nevoie de tratamente sau intervenții în afara țării“, ne-a mărturisit Oana Băzăvan.

De la vorbă, la faptă!

De-a lungul timpului, a simțit nevoia să se implice mai mult în comunitate și a derulat pe lângă biserica unde soțul său este paroh tot felul de acțiuni. A descoperit oameni receptivi, cu suflet, oameni care din puținul său s-au mobilizat pentru a ajuta. Și nu doar în preajma unei mari sărbători, ci constant.

„Fiind soție de preot mi-a fost mai ușor să fac bine. Am putut prezenta cazul mai ușor, am avut ascultare și cooperare din partea oamenilor.
De-a lungul timpului, am oferit meditații gratuite copiilor cu o situație familială și financiară deosebite. Nu toți pot fi îndreptați. Am avut și surpriza dispariției inelului de logodnă care mi-a fost furat din casă de unul dintre copiii pe care-i ajutam. Nu mi-am recuperat inelul, cel în cauză n-a recunoscut. A trecut, dar de atunci am fost mai atentă la selecția oamenilor”, ne-a spus interlocutoarea noastră.

A apreciat proiectele bune derulate de alte persoane și nu a ezitat să le propună și în rândul parohiei din care face parte. Astfel a apărut inițiativa „Dăruind, vei dobândi“, una care seamnă cu „Masa Săracilor“, prin care zeci de nevoiași primesc săptămânal pachete cu alimente gătite, și nu numai.

Însă dorința de a face ceva pentru această comunitate a venit ca un fel de revoltă a ceea ce aude și vede mai tot timpul: că trăim într-un oraș urât, că nu se mișcă nimic în comunitatea prahoveană, că tinerii pleacă spre zone mai dezvoltate și civilizate etc. Are doi băieți, în vârstă de 15, respectiv 20 de ani. Cel mare este student în Cluj și este fascinat de această bucată din Românie. Pe amândoi, însă, și-i dorește aici, acasă, într-un loc în care puterea schimbării stă și-n mâinile noastre, ale oamenilor de rând. Este adevărat că te lovești de bariera politică, însă proiectele viabile și solidaritatea pot dărâma și acest zid, generând efecte pozitive.

Cu acest gând s-a înscris și în Asociația „Prahova în Acțiune”, având toată încrederea în prietenii și partenerii de drum: Răzvan Stănciulescu și Mihai Apostolache. Aici se implică în cursurile pentru copii, dar și în organizarea de diverse evenimente culturale, educative, sportive care să scoată lumea din casă, să o pună fizic și psihic în mișcare.

„Nu putem aștepta să vină copiii noștri ca să ne aducă schimbarea fără ca noi să nu le pregătim terenul. Eu sunt optimistă. Sper ca lucrurile să se miște în următorii ani. Generațiile care vin sunt diferite de noi, cei care am prins perioada Comunismului și am fost crescuți de părinți care au trăit o viață în acel sistem. Copiii noști gândesc liber, nu acceptă constrângeri, limite“, a completat Oana Băzăvan.

Latura organizatorică

Este o ambițioasă din fire și crede mult în ceea ce-și dorește chiar dacă sunt momente în care i se spune că luptă cu morile de vânt. Spre exemplu, din 2007 se ocupă de revista Conștiința. S-au întâmplat multe pe piața editorială din România, însă nu-și amintește să fi existat vreo lună în care publicația să nu fie la chioșcurile de ziare. Are tematică religioasă, dar subiectele sunt din domenii diverse: de la cele culinare, până situații cotidiene surprinse în societatea românească. Pe viitor are în plan să ducă acest proiect și spre partea online, acolo unde s-a mutat cam cel mai mare procent din ceea ce înseamnă presa actuală.

De vreo șapte ani, a pus pe picioare și Festivalul „Conștiința“, unul care vine ca o hrană spirituală, sufletească, în care-și fac loc, deopotrivă, concertele artiștilor prahoveni, lansările de carte, expozițiile și conferințele cu diverse teme.

Tot ei îi aparțin și proiecte de muzică corală și spectacolul de teatru, derulat în Biserica „Înălțarea Domnului “ din Ploiești, în care pasaje din istoria creștinismului sunt redate pe înțelesul tuturor vârstelor, protagoniști fiind copii și tineri.

La 42 de ani s-a înscris la cursurile de masterat în Administrație Publică. Momentan vede acest pas ca pe-o dorință sufletească, însă nu exclude ca pe viitor, cunoștințele acumulate să le folosească și practic.

„Ca să se schimbe semnificativ ceva este nevoie de o curățenie generală: de la ridicarea gunoiul care a pus stăpânire pe oraș, până la înlăturarea piloșilor din administrație. Mentalitățile se schimbă cel mai greu, dar eu am încredere în noua generație. Însă revin cu ideea că este de datoria noastră să pregătim terenul copiilor noștri pentru implicare“, a conchis Oana Băzăvan.

Foto: Liliana Maxim și arhivă personală Oana Băzăvan

WhatsApp-Image-2019-08-27-at-151509
WhatsApp-Image-2019-08-29-at-115150
WhatsApp-Image-2019-08-29-at-115150-2
WhatsApp-Image-2019-08-29-at-115150-1
WhatsApp-Image-2019-08-27-at-151509-1
WhatsApp-Image-2019-08-27-at-151508
WhatsApp-Image-2019-08-27-at-151508-1
WhatsApp-Image-2019-08-27-at-151504
 

image fea75
Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.
Liliana Maxim Minculescu
redactor
Mai multe despre autor și articolele sale

banner sos deces ultim 300 copyright.jpg

harold.jpg