fbpx

WhatsApp_Image_2019-06-10_at_09.24.33_4cfa6.jpegÎn alte locuri ar fi fost transformată în muzeu, „îmbrăcată“ în povești și inclusă în obiectivele turistice care ar fi putut aduce atât notorietate, cât și bani zonei. La noi, însă este lăsată, la propriu, în paragină. Puțin câte puțin, Moara de apă de la Drajna este „înghițită“ de nepăsare.

Am găsit-o acoperită de bălării, într-o stare avansată de degradare. O imagine care arată „interesul“ autorităților pentru cultură, istorie și turism.

Deși este consemnată în registrul monumentelor de tip A (de valoare națională), acest obiectiv n-a trezit decât interesul turiștilor care s-au oprit pentru a o studia și fotografia. Și asta pentru că nu întâlnești la tot pasul o astfel de moară, construită în secolul al XVII-lea din piatră de râu de către familia boierului Filipescu.

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

Impresionantă prin proporţii, construcția a avut și momente de glorie, apărând și în filme româneşti.

Unică prin structura și suprafața ei!

Având un imens acoperiș de șindrilă în patru ape, susținut de stâlpi sculptați. Forma actuală a morii datează de pe la mijlocul secolului trecut, când a fost reparată și posibil mărită. Construcția constituie o instalație tărănească monumentală prin proporții, soliditate, organizare, materiale folosite și arhitectură în general.

Imediat după moară, în acea vreme, se ridica un vechi portic de piatră, ce indica drumul spre castel și care avea gravate în chirilică numele lui Alexandru N. Filipescu și anul 1851, data la care el a început reconstrucția conacului. De la portic, o alee traversa satul, conducând până la dealul pe care se înalță zidurile groase ale curții de la Drajna, scrie https://turism.drajna.ro

Aceeași sursă ne precizează că moara are o lungime de 12m și lățimea de 8,5m, iar roata de lemn are diametrul de 2m. Pietrele ferecate ale morii fuseseră aduse din dealul Istriței, de la Pietroasele. Partea superioară este din lemn. Mecanismul de măcinat era format din 2 pietre de moară: una fixă și una mobilă, (cea mobilă se învârte și zdrobește grăunțele). Acesta a fost distrus de-a lungul anilor de diferiți exploatatori, iar pietrele există, dar sunt printre dărâmături. Reparatia lor se făcea cu niște ciocane speciale care întrețin rizurile care macină boabele. Aceeași moară, cu ajutorul separatorului, măcina și grâu și făină.

Cu un șurub se ridica piatra mobilă de pe piatra fixă și în funcție de înălțime se obținea granulația dorită. Curelele erau de dimensiuni mari și realizate din textură de cauciuc.

A fost administrată de Dumitru Kretzulescu-Warthiadi - proprietarul Castelului Filipescu, fiul Elenei Kretzulescu și al generalului Panait Warthiadi. La început, moara era folosită doar pentru familia Filipescu, dar mai târziu a devenit accesibilă și locuitorilor din sat. Boierul nu avea obiceiul să locuiască la Drajna, ci la București, astfel administrarea moșiei era lăsată în mâna arendașilor și administratorilor, dintre care cei mai cunoscuți fiind : Cristodor Stravidi, Chirănoiu din Văleni și Butu Ardeleanu, mai aflăm de pe site-ul amintit mai sus.

Deși este unică în Prahova prin dimensiunile și modul în care a fost realizată, moara pare a se duce, pe zi ce trece, pe Apa Sâmbetei. Lipsa lucrărilor de întreținere își spun cuvântul. Dacă în alți ani, iarba din jur era cosită, de această dată, bălăriile ne-au împiedicat să ne apropiem de ea.
Promisiuni am tot auzit, proiecte ar fi, dar când vor fi puse și-n practică, nimeni nu poate da un răspuns concret.
Ansamblul construit din piatră de râu a fost retrocedat în 2007, iar după mai mulți ani, Primăria Drajna a reușit să cumpere moara cu suma de 500.000 de lei.

Primele lucrări, la „toamnă târziu“!

Acum, pentru reabilitarea ei au fost accesate fonduri europene în valoare de aproape un milion de euro. Deși contractul a fost semnat de anul trecut, lucrările vor începe, cel mai devreme, „la toamnă târziu“, după cum ne-a declarat Violeta Gonțea, primarul comunei Drajna.

Vezi și Imagini cu moara de apă de la Drajna care va fi reabilitată cu un milion de euro de la Uniunea Europeană

„Încă se derulează procedura de achiziție publică, atât pentru proiectare, cât și pentru execuție care a fost întârziată, după ce a fost modificată legislația, iar noi a trebuit să ne conformăm având în vedere că obiectivul este monument istoric inclus în clasa «monumentelor clasificate național». Până la sfârșitul lunii august sperăm să fim gata cu toate acestea și să ne putem apuca de treabă. Dar, cel mai devreme, lucrările vor începe toamna târziu“, a precizat Violeta Gonțea.

Intervenția la acest obiectiv vor fi unele de amploare, potrivit proiectului „Reabilitarea, conservarea, protejarea și promovarea monumentului istoric Moara de Apă Warthiadi, loc de creație și de cunoaștere a obiceiurilor, tradițiilor și culturii locale și naționale“ prezentat în linii mari și pe https://turism.drajna.ro. Vor fi executate lucrări de reabilitare masivă, atât interior, cât și exterior, va fi îmbunătățită și structura de rezistență, dar și readucerea imaginii acestei mori la momentul 1939.

„Având în vedere cantitatea mare de informații privind situația edificiului în momentul 1939, când a avut loc și o intervenție documentată a proprietarului, se vor executa lucrări în scopul revenirii la forma prezentată atunci, eliminând anumite intervenții parazitare ulterioare“, se precizează în proiect.

Cât despre modul deplorabil în care am găsit acest obiectiv în weekend, edilul ne-a dat asigurări că iarba va fi cosită cât de curând.

Pentru cei care vor să vadă Moara de apă Warthiadi, cea care a apărut și în filmul „Întoarcerea Vlașinilor”, o vor găsi pe drumul care leagă Vălenii de Munte de Drajna. Imediat după trecerea podului, obiectivul poate fi remarcat pe partea stângă. Din păcate, nu există indicatoare, dar sperăm ca odată cu reabilitarea să apară și ele.

Foto: Liliana Maxim

WhatsApp_Image_2019-06-10_at_09.24.38_ecbd3.jpegWhatsApp_Image_2019-06-10_at_09.24.38_1_91573.jpegWhatsApp_Image_2019-06-10_at_09.24.36_9af9a.jpegWhatsApp_Image_2019-06-10_at_09.24.34_fd302.jpegWhatsApp_Image_2019-06-10_at_09.24.34_1_2d968.jpegWhatsApp_Image_2019-06-10_at_09.24.33_34228.jpegWhatsApp_Image_2019-06-10_at_09.24.33_1_9407a.jpeg

Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.
Sunday Brunch El Camaron Ploiesti
Liliana Maxim Minculescu
redactor
Liliana Maxim Minculescu, jurnalist „de modă veche“, și-a început activitatea în 2004, lucrând simultan în presa scrisă și TV.
A lucrat la Telegraful de Prahova și Alpha TV, a făcut parte și din echipa cotidianului Adevărul pentru ca, ulterior, să se axeze pe jurnalismul de televiziune, la Valea Prahovei TV și Ploiești TV. A scris, totodată, și pentru site-ul: promovamprahova.ro.
Pentru activitatea în presa locală și regională a fost nominalizata mai multor concursuri, gale, dar și premiată în anul 2014, în cadrul Galei MediaFEM, iar în 2018 la Gala Comunității Prahovene.
A ales Observatorulph.ro pentru că îi place să țină pasul cu vremurile, iar prezentul și viitorul jurnalistic sunt aici, în presa online.
De același autor

banner sos deces ultim 300 copyright.jpg
harold.jpg
970.jpg