fbpx

front_99334.JPG
În drum spre serviciu, am auzit la radio că pe data 23 aprilie sărbătorim „Ziua internaţională a cărţii şi a drepturilor de autor”. Evenimentul, organizat prin intermediul UNESCO, este dedicat promovării cititului, publicării de cărţi, dar şi a drepturilor de autor. Gândul mi-a zburat instantaneu la Codruț Constantinescu, istoric și scriitor câmpinean, cel care a dezmorțit comunitatea locală prin organizarea de diverse serate culturale. Doar că în ciuda pasiunii și preocupării pentru hrana sufletească și intelectuală, Codruț Constantinescu nu trăiește din cultură… Ar fi ca mersul pe sârmă.

În viața de zi cu zi, câmpineanul este consilier în cadrul Compartimentului Afaceri Europene, Relații Internaționale, Strategii și Programe de Dezvoltare Economică din cadrul Prefecturii Prahova. Dar nu ca funcționar public s-a impus câmpineanul, ci ca unul dintre cei mai activi promotori ai culturii din județ. Absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii din Bucureşti (2000), cu specializare în istoria contemporană universală, cu studii în străinătate în Danemarca şi Elveţia, Codruț Constantinescu este autorul a peste 500 de articole, studii, recenzii, publicate în mai multe ziare şi reviste din ţară precum Orizont, Suplimentul de Cultură, Revista 22, Observator Cultural, Memoria, Historia, Argeş, Axioma, Revista nouă, Familia, Timpul, Dilema Veche, Cuvântul, Lumea etc.
A publicat mai multe cărţi printre care „Hai-hui prin Occident“, „Studii irlandeze”, „Enervări sau despre bucuria de a trăi în România”, „Mirajul utopiei. Călătoriile în URSS, între control şi propagandă”, „Viaţa şi moartea în Gulag”, „Epistolar genevez”, „Pe urmele celţilor. Peripeţii şi istorii irlandeze şi scoţiene”, „Pedalând prin viaţă. Jurnalul unui biciclist de cursă lungă”.

CV-ul creațiilor sale, atât de opinie, expuneri memorialistice, cât și studii bazate pe ample cercetări, nu se va opri aici. În prezent, are în pregătire două lucrări „Din mărturiile contemporanilor la realizarea României Mari” şi „Despre eleganţa unei epoci”, cea din urmă fiind un album cu personaje din perioada interbelică, fotografii și povești prin care autorul încearcă să prezinte lumea cosmopolită din Câmpina acelor vremuri, cu ținuta și preocupările aferente.

Colaborator permanent al Revistei 22 si publicaţiei locale Oglinda de azi, Codruț Constantinescu reușește cu ușurință să schimbe registrul, scriind oricând despre turism, la www.travelontop.ro
Însă când timpul îi permite și nu este programată vreo partidă de fotbal ale echipelor preferate, câmpineanul va consemna pe blogul http://demerscultural.blogspot.com.

Scrisul i-a adus și satisfacții, fiind câștigător al secţiunii „Politică Externă şi Afaceri Europene” a celei de-a X-a ediții a concursului Tânărul Jurnalist al Anului organizat de către Freedom House Romania (2008) şi a mai multor ediţii a concursului Cartea anului, organizat la nivelul Municipiului Câmpina.

Publicitate - continuă să navighezi
Continuă să citești

Printre reprizele de documentare, o recenzie, un articol, câmpineanul își mai face timp și pentru o serată culturală. Nume care sună foarte artistic, dar care concordă de minune cu tematica și modul de desfășurare a acestor evenimente. Fie că vorbim despre lansări, fie despre conferințe, Codruț Constantinescu reușește, periodic, să adune sub același acoperit câteva zeci de persoane pentru care lectura nu este desuetă.

„Mă bucură faptul că la fiecare eveniment văd fețe noi. E frumos că un grup de oameni reușește, totuși, să se întâlnească și să discute despre subiecte și pasiuni comune. Ceea ce mă întristează este că profesorii sunt cei care lipsesc din acest «peisaj». Pe foarte puțini dintre ei i-am văzut“, ne-a mărturisit scriitorul.

Satisfacții, DA, bani, BA!

În ciuda activității consistente în domeniul scrisului și lecturii, omul de cultură zâmbește când vine vorba despre satisfacțiile financiare. Au fost puține și simbolice. Acum, cel puțin, reușește să obțină pentru proiectele sale finanțare din partea autorităților. „În ziua de azi, dacă vrei să-ți lansezi o carte trebuie să fii de toate, și autor, și sponsor, și PR etc, etc. Există 10-15 personalități care trăiesc din scris, din premiile câștigate în afară, cum sunt, de exemplu, Mircea Cărtărescu, Lucian Boia, Andrei Pleșu și alții, dar cam atât“, a completat Codruț Constantinescu. Și mai sunt și scriitorii „la modă“, protagoniștii literaturii „de consum“, una comercială, generatoare de venituri, dar fără strat, fără consistență.

Un pește pentru o carte bună!

S-a resemnat de multă vreme că răsplata primită pentru bagajul de cunoștințe generale și scris este doar sufletească, însă nici nu poate renunța la așa ceva. Își amintește cu multă plăcere cum și-a început activitatea editorială, pe la începutul anilor ’90, când împreună cu tatăl său traduceau din franceză și publicau în aceeași revistă, însă fiecare despre pasiunea proprie: unul era cu fotbalul, altul cu pescuitul. Pe principiul „un pește pentru o carte rară“, seniorul a mers multă vreme.

„Îmi aduc aminte cum făcea trafic cu cărți. Îi ducea vânzătoarei câte un pește pentru un volum rar, mascat de multe «porcării» tehnice. În acea perioadă, tirajelor cărților bune erau epuizate foarte repede. De bani nu era problemă atunci. Mama era și este cadru didactic, tata a fost inginer și câștigau bani frumoși, dar nu aveam pe ce-i cheltui”, și-a amintit Codruț Constantinescu.

Iar dacă în anii comunismului și începutul perioadei post-decembriste, cartea s-a bucurat de căutare, de apreciere, în prezent „sufletele“ dintre coperți nu mai sunt prețuite nici măcar la reciclare.

„Am fost solicitat de curând să «salvez» o bibliotecă. Erau vreo mie de volume, am selectat câteva dintre ele, cărți rare, dar sute dintre acestea au ajuns la reciclare. Cred că 50 de lei am obținut pe ele și au fost destul de multe…“, a comentat cu amărăciune interlocutorul nostru.

Pedalând între trecut și viitor

De mulți este catalogat ca fiind un neadaptat al vremurilor, cu o permanentă sete de a critica… Dar, oare cum să nu te doară când știi câte ascund, câte poți învăța și, totodată, cât de mult te pot forma cărțile, însă în jurul tău vezi că din ce în ce mai mulți agramați și inculți se impun, că sunt preferate pseudomodelele, că, deși cartea o găsești cu ușurință și într-o prezentare extrem de comercială, sunt persoane care nu cumpără nici măcar un volum pe parcursul unui an. „Ai carte, ai parte! Este o vorbă veche românească și este valabilă și-n prezent. Un om care nu citește, fără cultură, este un om sărac, manipulabil“.

Plăcerea pentru lectură pierde teren pe zi ce trece. Și-l doare că, deși este înconjurat de lumea literelor, că este văzut constat cu câte un volum sau o revistă în mână, nu regăsește în rândul propriilor copii aceeași pasiune pentru lectură.

„Citesc, dar împinși de la spate. Fiică-mea este clasa a VIII-a și acum citește pentru examen. A început să-i placă și romanele polițiste, ceea ce nu e rău. Dar fi-miu știe exact cât citește, iar seara când vin mă anunță că a parcurs 20-30 de pagini și e obosit. Dar asta este generația. Mulți citesc online, dar nu totul se găsește pe internet. Orice lucrare, teză elaborată este realizată în baza unei bibliografii pe care nu o găsești integral pe internet“, a completat scriitorul.

Dar în a-i face pe copii să citească de plăcere, un rol important îl au profesorii. Imaginația, modul de a-i stimula, de a combina gadget-urile cu literatura țin strict de tactul, experiența și dorința fiecărui cadru didactic de a-i face pe elevi să nu simtă cartea ca pe o corvoadă. „Îmi aduc aminte că, în urmă cu 5-6 ani, la un examen, copiii au avut ca subiect descrierea participării la o lansare de carte“, a mărturisit scriitorul. Poate că profesorii de Limba și Literatura Română ar trebui să se gândească să aloce cel puțin una dintre ore unui astfel de eveniment. Nu se știe niciodată când va fi repetat subiectul.

Mai știți fișele de lectură? Codruț Constantinescu se bazează pe așa ceva și acum. Fiecare carte își are propria fișă și recenzie. Fără o organizare a lecturii, totul se transformă într-un amalgam de informații pe care ți-e greu să le găsești și ordonezi atunci când vrei să le folosești într-o lucrare.
Și cum o minte sănătoasă lucrează cel mai bine într-un corp sănătos, în timpul liber cutreieră județul pe bicicletă, pedalând spre viitor. Unul în care și-ar dori să regăsească valoarea culturii.

Cărțile nu mor, oamenii sunt cei care le omoară…

Foto: facebook Codruț Constantinescu

front_68bd0.JPG

51265889_2329933927025569_8929922425034899456_n_3400a.jpg

48914059_2273447132674249_5762815250361483264_n_30a4e.jpg

18664417_1545367625482207_3193135416408979459_n_5842e.jpg

57370584_2616107951797117_1944727570624806912_n_9fb1a.jpg

front_carte_a7918.JPG

54432890_2237413756324035_6078697532202942464_n_66517.jpg

41818795_2124340707584893_5428917028117282816_n_6bb82.jpg

Contactează Redacția Observatorulph.ro pe WhatsApp la: 0726.221.596 - doar text, foto și video.
Liliana Maxim Minculescu
redactor
Liliana Maxim Minculescu, jurnalist „de modă veche“, și-a început activitatea în 2004, lucrând simultan în presa scrisă și TV.
A lucrat la Telegraful de Prahova și Alpha TV, a făcut parte și din echipa cotidianului Adevărul pentru ca, ulterior, să se axeze pe jurnalismul de televiziune, la Valea Prahovei TV și Ploiești TV. A scris, totodată, și pentru site-ul: promovamprahova.ro.
Pentru activitatea în presa locală și regională a fost nominalizata mai multor concursuri, gale, dar și premiată în anul 2014, în cadrul Galei MediaFEM, iar în 2018 la Gala Comunității Prahovene.
A ales Observatorulph.ro pentru că îi place să țină pasul cu vremurile, iar prezentul și viitorul jurnalistic sunt aici, în presa online.
De același autor

banner sos deces ultim 300 copyright.jpg
harold.jpg
salina_urbana_BUNA_desk_9833f.jpg
970.jpg